Povestea vascului

Desi cracutele de ilex sau ilice (pe care poate nu il stiati pe romaneste, dar v-ar putea fi cunoscut via Deck the Halls ca holly, din "deck the halls with boughs of holly, fa-la-la-la-la...samd") sunt atat de decorative si colorate in spiritul Craciunului, rosu, verde si o caciulita de zapada in varf, pe meleagul romanesc o alta planta e traditionala de Craciun: vascul.


Nat King Cole - Deck The Halls

Vascul e o planta foarte interesanta. In primul rand e parazit, creste in copac. Il puteti vedea frecvent prin padurile de foioase sau chiar si conifere, cocotat sus, pe vreo craca de frasin, de artar, castan sau mesteacan, sub forma de ghemotoc verde, chiar si iarna.

Vascul are niste fructe mici, gelatinoase si albe, care sunt toxice. Se pare ca toxicitatea lor depinde de copacul pe care a crescut vascul; citim ca cel mai bun vasc e cel crescut in mar, apoi par, brad, mesteacan, trandafir si frasin, ... sau cel de stejar si plop, citim in alta parte, asa ca suntem putin confuzi. Mai bine il luam de la Plafar decat sa ne apucam sa-l adunam singuri.



Apropo de  bobite, daca ati stors vreodata unul din fructele vascului, poate ati observat ca din ele iese o gelatina alburie, lipicioasa si cam scarboasa, care seama cu gainatul. Comparatia au facut-o si strabunii nostri, si o gasim chiar si in numele plantei: viscum album (viscus = vascos, lipicios), iar in engleza cuvantul mistletoe e si mai explicit: in engleza veche mistel = balega, tan = creanga, deci... gainat pe craca.

Faptul ca bobitele de vasc sunt toxice vine in contradictie cu efectele vindecatoare ale restului plantei, care are un lung renume (inclusiv in legende) de medicament miraculos.

Dupa ce am studiat putin problema vascului in mitologia nordica, am depistat ca de fapt exista (cel putin) doua feluri de vasc, Viscum album, cu bobite albe, si vascul de stejar, Loranthus europaeus, cu bobite galbene. Majoritatea legendelor legate de vasc se pare ca se refera la vascul de stejar, iar cele mai detaliate informatii le gasim in Creanga de Aur (The Golden Bough) a antropologului James Frazer, care il citeaza pe Plinius, spunand ca:

"druizii -caci asa isi numesc ei vrajitorii- au cel mai profund respect pentru vasc si pentru copacul pe care a crescut, cu conditia sa fie stejar. [...] tot ce creste pe stejar e trimis din ceruri si este un semn ca divinitatea insasi a ales acel copac."
Druids, for so they call their wizards, esteem nothing more sacred than the mistletoe and the tree on which it grows, provided only that the tree is an oak [...] whatever grew on an oak was sent from heaven and was a sign that the tree had been chosen by the god himself.

Calitatea vindecatoare a vascului se regaseste si in povestile cu Asterix si Obelix, in care, daca mai tineti minte, vascul era ingredientul principal din potiunea magica a tribului, pe care druidul Panoramix il taia cu securea de aur.

Una dintre primele povesti legate de vasc e tot de origine nordica. Se spune ca zeita Frigga, sotia lui Odin, temandu-se pentru viata fiului sau Baldur, a conjurat toatele elementele naturii sa il protejeze si sa nu-i produca vreodata vreun rau... omitand insa sa i se adreseze vascului, pe care il considera neinsemnat. Aceasta vulnerabilitate a lui Baldur a ramas secreta, ca un calcai al lui Ahile... pana cand ajunge la urechile zeului Loki, care -invidios pe aparenta invincibilitate a lui Baldur- reuseste prin uneltirile sale sa faca in asa fel incat Baldur sa fie omorat de o sageata cioplita din vasc (sau otravita la varf cu zeama de vasc, in alte variante).  Frigga e neconsolata, il plange amarnic pe Baldur, lacrimile ei se transforma in bobite de vasc, Baldur invie, iar Frigga, de bucurie, binecuvanteaza vascul, dorindu-i ca oricine va trece pe sub el sa se sarute, pentru noroc. De aici a derivat obiceiul occidental al sarutatului sub vasc.

Si ca sa fim practici, cateva cuvinte si despre intrebuintarile medicinale ale vascului: stimuleaza functiile cardiace si circulatorii (scade tensiunea arteriala hipertensivilor si o creste p cea a hipotensivilor), poate preveni sau combate cancerul, alifia se foloseste pentru tratarea degeraturilor si multe altele, pe care le puteti afla, spre exemplu, aici.