B'Estfest 2009: Franz Ferdinand

Scena: Ciuc
Ora: 20:30
Parerea metropotamului: Burn this city, burn this city! Oh, they really did...

Nu stiu daca Bucurestiul a luat foc, desi ar fi fost cazul, insa bucata din el numita Romexpo a explodat impreuna cu baietii cu nume de print austriac, scotieni de altfel. Un pic de istorie nu strica. Franz Ferdinand e domnul a carui asasinare a fost pretextul primului razboi mondial. Franz Ferdinand de acum a fost pretextul unei seri cu scantei.

 

Dupa ce la concertul AB4 Alex Kapranos statea cuminte in public si asculta discret (n-a scapat totusi de ochiul vigilent al fanilor), la 20:30 a fost randul lui sa intre pe scena. Probabil dupa o portie sanatoasa de vitamine, altfel... de unde atata energie? Ce ne-a placut la Franz Ferdinand a fost in primul rand naturaletea care includea show-ul, dar excludea show off-ul. Baietii pareau ca se simt pe scena cel putin la fel de bine cum ne simteam si noi in public.



Alex a salutat publicul in romana (cuvintele de baza: buna seara, multumesc) si nu a durat mult pana sa prinda multimea si sa faca ce vrea cu ea. Avea si trick-urile lui, bineinteles, ba canta la chitara in genunchi, ba se urca sa domine "armata", ba era melancolic, ba batea nebuneste in clape sau in tobe. Alerga dintr-o parte in alta a scenei cu o atitudine glam retro, la fel si colegii lui de formatie.



Cei de la Franz Ferdinand, desi reprezinta un gen de muzica ultra modern, au stiut sa invete ce e mai bun de la predecesorii lor. Au facut publicul sa le manance din palma folosindu-se de cele mai "vechi" tactici posibile: "toata lumea mainile sus", refrene simple si repetititve cu aaaaa-uri si oooo-uri, ecranul din spatele scenei, unde au au aparut visualurile, videoclipul de la Ulysses, dar si filmari de sus ale publicului, care au iscat o adevarata frenezie, o mare de maini ridicate si tipete.

Ba chiar au avut si mici solistici individuale, abandonate complet de majoritatea trupelor de indie, pentru care solo-urile sunt doar niste chestii practicate de stramosii rockului. :)



Insa ceea ce am respectat cel mai mult la Franz Ferdinand a fost atentia cu care si-au pregatit concertul. Nimic nu a fost intamplator, fiecare detaliu a fost gandit dinainte (mai putin reactia exploziva a publicului, care nu prea era anticipata, dupa expresiile de pe fetele lor). Recuzita, miscarile, momentul in care toata formatia batea la tobe, iesirea din scena de dupa 40 de minute de cantat au crescut intensitatea concertului.



Publicul a fost pe masura, a dansat si tipat tot concertul cu mainile pe sus, cel putin in fata, unde am stat noi. De la pustoiace dezlantuite (mai ales cand se apropia Kapranos pe scena si ridica provocator o spranceana) la corporatisti si mai dezlantuiti, tineri frumos colorati sau urbani, Franz Ferdinand a reusit sa prinda pe toata lumea, cimentul de la Romexpo transformandu-se intr-un mare si energic ring de dans, in fata unei scene luminate la un moment dat caleidoscopic.

Setlist:

This Fire
Turn It On
The Fallen
No you girls
The Dark of the Matinee
Can't Stop Feeling
Do You Want To
Walk Away
Take Me Out
What She Came For
Outsiders
Ulysses
Michael
Lucid Dreams

Nota Metropotamului: Cristina -10, Ioana - 10 (era 10 + daca auzeam si Eleanor, Put Your Boots On)

Mai multe fotografii in Galerie