Rawyal brunch & cakes, un nou restaurant raw vegan in Bucuresti

In ultima vreme, au aparut si-n Bucuresti tot mai multe localuri cu optiuni "crudivore" sau de-a dreptul specializate pe mancarea raw vegana. Nu poate fi decat un trend imbucurator, bineinteles, dar cu atat mai mult ne face sa ne-ntrebam un lucru: cam de cati raw vegani e nevoie sa schimbi un bec? Cu alte cuvinte, o mentalitate si gusturile aferente ei?

La o rapida cautare Google, bancul spune ca e nevoie de cel putin 21 de raw vegani pentru a schimba un bec: unul care sa schimbe propriu-zis becul si inca 20 sa convinga pe-altii, care nu stiu exact cum e cu becurile, ce treaba usoara este :)

La o si mai rapida cautare in memorie, stim prea bine ca nu am ajuns la cifra de 21 pentru locurile raw vegane din Bucuresti. A fost odata, insa, Casa Raw.z, care-a schimbat definitv becul pentru capitala, si, de-atunci, diverse alte restaurante incearca sa ne convinga ca e bine, bun si usor sa mananci fara foc. Iar ultimul intrat pe lista este Rawyal, de pe strada Ardeleni:

N-am putut sa nu remarcam din nou mania jocurilor de cuvinte, de care sufera raw veganii: Rawyal (Royal) se adauga cunoscutelor restaurante/magazine Rawdia (Rodia), RawCoco (Rococo), Ostraw (Ostrov) si Casa Raw.z (Casa Roz).

Am mai aflat de altfel si c-ar fi restaurantul unei asa-numite "vedete", de care noi n-auziseram pana acum, anume Carmen Negoita. Daca voua va suna vreun clopotel, ei bine, asta a facut probabil cu o parte din banii de care vorbea aici.

Trecand la lucruri mai relevante, trebuie sa stiti ca restaurantul pune la dispozitie fix 2 mese. Avand insa in vedere zona destul de nefericita si faptul ca Rawyal comunica mai mult pe livrare si take-away, nu prea riscati sa nu gasiti macar un locsor.

In vitrina va asteapta gata facute torturi (17-23 lei/portia), prajituri (7 lei), tiramisu (15 lei), patratele de ciocolata (6 lei), bomboane (3 lei), budinca de chia (12 lei), batoane energizante (9 lei) si chiar si cupcakes (10 lei), toate raw.

De asemenea, limonada imbuteliata si cateva deja-ambalate salate (19-24 lei) si spread-uri - pasta de masline sau de patrunjel (13 lei), branza de caju (15 lei) sau de floarea soarelui (11 lei) - pot fi si ele luate direct din vitrina, la pachet.

Noi am mers hotarati sa le testam preparatele mai serioase din meniul a la carte (care este disponibil si online), asa ca ne-am asezat tihniti la masa si-am cerut, fericiti c-avem ocazia, un shot de suc de iarba de grau (9 lei). #asaincepe!

N-o sa mai stresam din nou - prea tare - cu gustul incomparabil al sucului proaspat de iarba de grau. Speram sa va convinga culoarea verde, cruda, pura din poza si sa va faca sa-ncercati macar o data shot-ul de energie care urca direct la creier:

Astfel, dupa ce ne-am calmat una dintre obsesii, am putut sa trecem la alta - gazpacho-ul. Nu inainte insa de a comanda si-un ceai bio (7 lei), ca sa fie la-ndemana: Yogi Tea, varianta Choco Chili, suav aromata si cu adevarat delicioasa.

Inapoi la gazpacho, versiunea Rawyal (15 lei) contine si caju, rosii uscate si seminte de canepa. Dar oricat de fani declarati ai supei andaluze reci am fi, tot am considerat si supa din bureti de fag cu sos de soia. Interesant, nu?

I-am cerut asadar domnisoarei chelnerite o recomandare, care-ar fi mai buna dintre cele doua supe, iar raspunsul prompt legat (si) de preferinta ei catre gazpacho ne-a reasigurat prima alegere.

Si nu ne-a parut rau: consistenta cremoasa a supei, datorita caju-ului, nu a dus lipsa painii care de obicei se mixeaza in compozitie sau a crutoanelor alaturi de care se mai serveste. E drept ca si noi am trisat un pic, rontaind in acelasi timp si niste crackers din fulgi de ovaz si hrisca (7 lei) pe care-i luaseram pentru guacamole (17 lei).

Guacamole care s-a dovedit foarte bun, ignorand floricica penibila din morcov, simbol al restaurantelor din alte vremuri. Nici rosiile cherry primite intregi pe o farfuriuta (?!) nu ne-au facut o impresie mai buna - daca e ceva ce uram mai mult pe lumea asta decat cojile de rosii identificabile in supa, cu siguranta sunt rosiile cherry primite netaiate, basca fara cutit la masa.

Trecand la felul principal, am ezitat intre pizza (23 lei) si lasagna (21 lei), a doua fiind de obicei testul nostru pentru restaurantele raw. Dar d-ra ospatarita ne-a scos din nou din impas, recomandandu-ne pizza ca pe ceva musai de-ncercat:

La o prima vedere, ne-am bucurat ca macar rosiile cherry de pe ea erau taiate si maslinele nu aveau samburi (ne asteptam deja la orice). Am fost insa sincer surprinsi sa ne placa blatul deshidratat din fulgi de ovaz, caju, seminte de in, tarate de psyllium, fulgi de drojdie, ardei, ulei de masline si oregano.

Credeam ca va fi un fel de cracker mai mare, la fel de crocant, uscat si plictisitor, dar ce-am primit se putea taia cu cutitul: blatul aproape zemos, in a good way, nu-ti ramanea deloc in gat, ba chiar complementa branza de caju si restul ingredientelor de diverse arome si texturi (ruccola picanta, masline sarate, rosii dulci-acrisoare, avocado untos). Foarte buna si satioasa!

Unde mai pui ca n-am simtit nevoia sosului de rosii de-alaturi, lucru care cu greu se poate spune despre o pizza "normala".

Ne-a parut totusi rau ca n-am incercat si lasagna, care sigur ar fi fost ceva mai interesanta decat sushi-ul (22 lei) destul de nespecial, chit c-avea el pastarnac si ciuperci pleurotus in compozitie:

Urmand tiparul una buna, una mai putin grozava si tot asa, tortul cu portocale si fructe de padure (17 lei) ni s-a parut destul de reusit prin comparatie cu prajitura cu lime, nuca de cocos si banane (7 lei), care nu ne-a impresionat in niciun fel.

Concluzii? #smile! Exista lucruri bune si altele mai putin bune in meniul Rawyal, la fel ca-n viata. De altfel, totul tine de gusturi, asteptari, experiente si alegeri. Asa ca dati raw foodism-ului o sansa si vedeti cum va place mancarea fara zahar si alte procesate - Rawyal brunch & cakes e un loc bun cu ajutorul caruia puteti incepe o saptamana de detox, de exemplu.

Mai multe poze in albumul foto & asteptam s-auzim si-alte pareri.