Restaurant libanez: Coltul Verde
Placerea de a merge la un restaurant libanez ne e depasita doar de placerea de a merge la ALT restaurant libanez. Azi, Ziua Pamantului fiind, am mers in Coltul Verde. Nu Coin vert de pe Sandu Aldea, ci, recunoastem rusinati, Coltul Verde din mall. Plaza Romania, mai precis.
Am fost intotdeauna de parere ca restaurantele din malluri au un oarecare caracter de fastfoodarie, in primul rand din cauza ca mai toate au parte de o terasa deschisa, unde iti poti expune farfuria catorva sute de ochi. Coltul Verde are si el parte de o asemenea terasa, dar noi am stat inauntru. Avand geamuri mari, tot nu scapi de senzatia ca esti un exponat intr-o vitrina.
Dar bineinteles, cine vine la mall ca sa aiba intimitate? Cel mult sa mananci daca se intampla sa fii in zona. Asa ca am trecut spre Coltul Verde printre sirurile de clienti de la McD intrebandu-ma sincer de ce prefera sa manance un sandvis turtit pe o tava de plastic cand ar putea cu un pret asemanator sa manance o bunatate libaneza ceva mai sanatoasa.
Coltul Verde e un restaurant cu capacitate marisoara (cu tot cu mesele de la "terasa"), impodobit modest cu cateva fotografii cu decor mid-oriental si un perete de sticla stil acvariu fara apa, dar cu cateva plantute decorative. O muzica foarte discreta in difuzoare si un plan secund de bar/autoservire/bucatarie fac toata atmosfera.
Preturile nu sunt mai mari ca in alte libaneze, nici mai mici, desi ar putea fi. Are cu siguranta un adaos comercial de mall.
humus - 8 lei, salatele 11-13 lei, fatteh - 15, airan - 3 lei
Mancarea a venit repejor si n-a fost deloc rea, cu cateva amendamente: am simtit lipsa sucului de rodii care ni s-a lipit de suflet la Four Seasons. In schimb am simtit din belsug sucul de lamaie. Si in fattoush, si in tabouleh, si in moutabal. In humus nu era lamaie. Nici in fatteh (sau cum s-o fi scriind mancarea asta cu atatea variatiuni). Airanul plangea dupa putin usturoi si ceva mai multa menta.
Concluzia - daca vrei neaparat sa mananci libanez in mall, e un loc ok, curat, servire in regula, debarasarea mesei la sfarsit nu pare sa fie inclusa in nota de plata. Daca vrei sa dai 90-100 de lei pe o masa de doua persoane si sa ai si un pic de ambient, mergi la un alt restaurant libanez.
Am fost intotdeauna de parere ca restaurantele din malluri au un oarecare caracter de fastfoodarie, in primul rand din cauza ca mai toate au parte de o terasa deschisa, unde iti poti expune farfuria catorva sute de ochi. Coltul Verde are si el parte de o asemenea terasa, dar noi am stat inauntru. Avand geamuri mari, tot nu scapi de senzatia ca esti un exponat intr-o vitrina.
Dar bineinteles, cine vine la mall ca sa aiba intimitate? Cel mult sa mananci daca se intampla sa fii in zona. Asa ca am trecut spre Coltul Verde printre sirurile de clienti de la McD intrebandu-ma sincer de ce prefera sa manance un sandvis turtit pe o tava de plastic cand ar putea cu un pret asemanator sa manance o bunatate libaneza ceva mai sanatoasa.
Coltul Verde e un restaurant cu capacitate marisoara (cu tot cu mesele de la "terasa"), impodobit modest cu cateva fotografii cu decor mid-oriental si un perete de sticla stil acvariu fara apa, dar cu cateva plantute decorative. O muzica foarte discreta in difuzoare si un plan secund de bar/autoservire/bucatarie fac toata atmosfera.
Preturile nu sunt mai mari ca in alte libaneze, nici mai mici, desi ar putea fi. Are cu siguranta un adaos comercial de mall.
humus - 8 lei, salatele 11-13 lei, fatteh - 15, airan - 3 lei
Mancarea a venit repejor si n-a fost deloc rea, cu cateva amendamente: am simtit lipsa sucului de rodii care ni s-a lipit de suflet la Four Seasons. In schimb am simtit din belsug sucul de lamaie. Si in fattoush, si in tabouleh, si in moutabal. In humus nu era lamaie. Nici in fatteh (sau cum s-o fi scriind mancarea asta cu atatea variatiuni). Airanul plangea dupa putin usturoi si ceva mai multa menta.
Concluzia - daca vrei neaparat sa mananci libanez in mall, e un loc ok, curat, servire in regula, debarasarea mesei la sfarsit nu pare sa fie inclusa in nota de plata. Daca vrei sa dai 90-100 de lei pe o masa de doua persoane si sa ai si un pic de ambient, mergi la un alt restaurant libanez.
Restaurant in mall
Hei, hou!
Nu pot sa ma abtin sa nu comentez, chiar daca nu are legatura foarte mare cu subiectul, dar se intersecteaza.
Asa cum zicea si Cristina, nu inteleg care e placerea bucurestenilor (zic de bucuresteni caci nu am fost in alte mall-uri din alte orase sa vad cum e), de a merge "sa manance in mall". Cu tot respectul, dar e cea mai tampita idee, sa iesi sa iei o gustare/pranz/cina/etc. intr-un spatiu atat de lipsit de intimitate, atat de aglomerat, atat de galagios, agitat si tot asa. Se pare ca pe aici e "trendy", e "cool" sa iesi cu prietena/baietii in mall si nici decum de ati rezolva o problema (shopping - sa zicem), ci doar de a fii "in pas cu moda". Sa zicem ca e ok a iesi la un film, ai mai multe sali de cinema, ai mai multe variante, mai multe optiuni, fata de un cinema in oras, dar de aici si pana la a face un obicei din a manca in mall, e mult prea mult. Mai nou s-a deschis, cel mai ... si cel mai.. si cel mai... mall din Romania - Baneasa Shopping City, unde exista acel "Food-Court" pe 3 nivele si unde lumea s-a inghesuit mai rau ca la cozile de carne de pe timpul lui 'Nea Nicu. De ce? Cum poate fi relaxant si placut sa iei masa intr-un spatiu atat de expus, unde sute de priviri iti strabat farfuria in lung si in lat? Nu inteleg acest "instinct de turma" (cu permisiunea dumneavoastra de a-l numi asa).
Recomand cu cea mai mare caldura restaurantele, cafenelele, barurile/pub-urile din afara mall-urilor, orice altceva.
Cu respect,
Florin
e logic
lumea se duce la film, la cumparaturi sau la ambele si, dupa toate astea, mananca. e simplu si logic. nu stiu cati merg special ca sa manance, ma indoiesc ca sunt foarte multi dar din moment ce esti acolo si ti-e si foame, mananci. cat despre intimitate, sa fim seriosi, e bucuresti...
util articol, mai mancam la kfc-ul din plaza in drumul spre film si nu indrazneam sa intru la libanez dar vad ca preturile sunt comparabile.
o parere de la un simplu client al vostru
Buna ziua numele meu este sorin din BUCURESTI si merg destul de des in plazza nu doar pt cumparaturi cat si pt a lua masa impreuna cu familia sau cateodata singur ......iar unul din restaurantele preferate sau mai bine sa il numesc "UN BISTRO" ar fi COLTU VERDE unde servicile sunt ireprosabile iar mancare libaneza ma incanta pe zi ce trece ......salata tabuleh este un deliciu precum si hoomos-ul...dar pe primul plan cred ca este gratarul...carnea are un gust deosebit ......nu stiu ce ii faceti dar e super buna.... SPER SA O TINETI TOT ASA ......
Coltul verde cu ... GINDACI MARO de 2 cm care se plimba pe masa.
Am fost azi (31.11.2012) prima data acolo (mai mincasem la alte restaurante cu specific libanez). In timp ce studiam meniul apare un gindac, care coboara pe perete (eram la masa din colt, linga dozatorul de sucuri - se vede ni poza 1 de mai sus) si apoi traverseaza masa in diagonala. I-am facut doua poze si ne-am ridicat sa plecam. Totul s-ar fi terminat aici, daca un negricios cu ochelari care facea pe chelnerul nu hotara ca e timpul sa se bage in seama. Ne intreaba ce nu ne-a placut, ii raspund "gindacul de pe masa" la care el devine nervos: ca nu e nici un gindac (adica eu mint); ii arat poza: acum nu crede ca poza e facuta acolo (adica am venit cu poza din alta parte?!?). A refuzat sa cheme un sef, a refuzat sa imi dea numarul de la protectia consumatorului (care trebuie sa fie afisat la vedere, conform legii) si a inceput sa zbiere sa ies afara ca am venit sa ii sperii lui clientela. Fie ca el, afara incep sa sun sa dau de protectia consumatorului. Vazind ca insist, apare o persoana care se recomanda "managerul", cu o atitudine impaciuitoare. A auzit toata discutia din spate (dar nu s-a grabit sa vina) i-am aratat poza si a recunoscut ca e de la ei, dar ca nu e vina lor, ca gindacii sint de la mall, ca e plin mall-ul, degeaba fac ei dezinsectie de doua ori pe saptamina.
Atmosfera si calitatea serviciilor: mai trebuie spus ceva?
Calitatea preparatelor: nu am ajuns pina acolo.