Restaurant: Pars

Cred ca ar trebui sa ma obisnuiesc sa nu ma mai uit dupa aparente, mai ales cand vine vorba de anumite locuri. Intri intr-o bomba si ceva mai tarziu iti explodeaza gusturile si papilele. Nu e prima data cand experimentez senzatia, prima data a fost la Harbin, apoi la Naser. Aspectul de cantina cu usor iz de nunta dat de fundele aurii de pe scaune, care nu reuseau sa mascheze vopseaua scorojita de pe zidurile obosite (portocalii in schimb), o soba, niste fete de masa care nu vazusera detergent de ceva timp, un televizor ce vorbea pe arabeste, nici un client inauntru (cand am ajuns noi, pe la 8 si jumatate seara. Dupa 10-15 minute s-au mai ocupat vreo doua mese, tot de vorbitori in arabeste). Bine ati venit la Pars, restaurantul iranian aproape de Victoriei, ascuns pe A.I. Cuza Mosilor, pe strada Fainari.




Ce am gasit in meniu? Singura supa era din pacate cea de legume, pe care am si incercat-o (4 ron), foarte buna, cu lamaie si ardei iute, dar nu foarte orientala. Gustoasa, dar destul de clasica, fara vreo amprenta deosebita de spices orientale.



Majoritatea specialitatilor de la felul doi erau pe baza de miel sau de vita, puiul fiind prezent in doua variante: frigarui sau cu orez si sos. Urat pentru pui, cand mielul era insotit de toate bunatatile, de la linte la vinete prajite, verdeata sau nohod (un fel de fasole "de-a lor"). Nu-i corect, asa ca i-am rugat frumosa inlocuiasca mielul cu puiul din Celo Bademjan. Am luat si miel, in combinatie cu linte galbena si sos, plus o salata Shirazi. Portiile d emancare nu depaseau 20 ron, cu orezul de pe langa cu tot, iar salata era 4 ron.



In primul rand, desi avea ingrediente cunoscute, salata nu semana la gust cu nimic. Incercati si voi sa taiati rosii, cstraveti si ceapa marunt, sa puneti zeama de lamaie si sa presarati menta proaspata deasupra. E mai racoritoare ca o limonada cu gheata. Am uitat un amanunt, lipia era la discretie, fiind moale, nu crocanta ca in alte parti.

Cand a venit mancarea ne-am uitat lung la ea. Adica e toata... pentru noi? Parem atat de nemancati? Chelnerita era simpatica si cand ne-a vazut fetele lungi si descurajate, a zambit si ne-a intrebat daca am venit pentru prima oara. Aha, de aia nu stiam cum sunt portiile. Cu garnitura de orez, pe o farfurie separata, de forma unui munte, puteia hrani un regiment. Unul dintre orezuri avea, pe langa sofran, niste bobite mici si rosii. Am aflat cums e numesc, dar am uitat. :( Erau ceva intre struguri, stafide (ca gust si consistenta) si rodie (ca look). Foarte bun, uscat, usor si aromat.



Nu stim nici ce cauta aproape jumatate de pui in farfurie, pe un pat de vinete si cu un sos cu usturoi, mirodenii si alte chestii neidentificabile. Cu un gust usor picant, ce aveam in farfurie era foarte bun. Si mult, am zis cat era de mult si ca totul costa 19 ron?



Mielul era si el foarte gustos, de data aceasta mai mult spre aromat decat spre picant. De fapt, sosul avea o aroma distincta, foarte parfumata si delicioasa, pe care am mai intalnit-o la restaurantul marocan. Foarte bun si cu un miel bine facut si fraged. Cartofii prajiti de deasupra erau cam din alt film, dar se integrau in peisaj.



A mai trecut pe langa noi si o farfurie cu frigarui la care ne-a impresionat, bineinteles, marimea. :) La final, desi mancasem cu responsabilitate, din orezul meu ramasese mai mult de trei sferturi asa ca chelnerita a insistat sa ni-l dea la pachet, dupa ce s-a asigurat ca ne-a placut. Pai da, dar totusi.... :) Nota d eplata, cu doua cola si o apa minerala a fost 55 ron si am si plecat cu plasuta acasa. :)

Desi mancarea e foarte foarte buna, ne-ar fi placut parca un meniu mai diversificat si feluri mai complexe si mai traditionale. In rest, toate bune, e un loc ok de mers la masa, mai ales cand iti este foarte foame.

Pars

Fainari 25
telefon 0723 595 233