Restaurant: Istria
Pentru a ne satisface aceste mici si vinovate placeri culinare, ne-am dus la Istria. Locul ne-a intrigat un pic. Poate nu suntem noi obisnuiti cu decorurile antice si credem ca locul unei statui e la muzeu si ca un decor prea cautat poate sa dea cu usurinta impresia de fortat sau de kitsch.
Tema este, bineinteles, lumea antica, in speta cea greceasca. Avem deci coloane grecesti, desene pe pereti cu teme antice, o statuie, niste canari in colivii, un pian... Mixul este cam rece si un pic indimidant. Parca i-am fi vazut pe greci mai putin sobri.
Ajungem si la meniu. Scump? Da! Bun? Da. Conform specificului, predomina pestele, in diverse forme. Ceea ce ne-a placut e ca restaurantul nu merge pe o singura directie - avem si preparate din Delta, si feluri maritime, dar si tot felul de combinatii cu fructe de mare si pesti oceanici. Avem si tip sushi, crud, si feluri gatite. Aceasta a dus la o mare imposibilitate de a ne decide repede.
Am ramas fideli insa poftei initiale. Am inceput cu un carpacio mix regal (59 lei), adica un platou maricel cu caracatita, peste spada, ton si langustine. Bun, foarte bun, daca sunteti amatori de peste crud si va place imaginea langustinei tolanite pe farfurie.
Am continuat cu ciorba. Din Delta, de la Sulina, imi ramasese pofta de un storceag de sturion. E un fel de ciorba a la greque de peste dar nu de orice peste. Sturionul (o categorie de pesti - cega, morun, nisetru..) e foarte bun, cu un gust usor diferit de al altor pesti si cu oase cartilaginoase. Foarte bun a fost, mi-a facut iarasi pofta de Delta, desi nu era chiar ca "la mama lui".
Bors pescaresc nu aveau, asa ca am luat si o ciorba de perisoare de peste. Buna si ea, doar ca ne-ar fi placut sa se simta mai mult gustul de peste, semana mai mult cu o ciorba de legume cu ceva peste in ea.
Scoicile Saint Jaques au fost cel putin inedite. E vorba de niste scoici mari, facute cu un sos delicios de usturoi, insotite de orez (35 lei). Cealalta optiune a fost dorada in stil Istria, adica la cuptor, acoperita cu o crusta cu legume, branza pecorino si plante aromatice. Absolut delicios, crusta nu era neaparat crocanta, ci se integra la propriu in peste.
In cazul pestelui, preturile sunt la gramaj. De exemplu, pentru dorada noastra pretul era 12 lei/100 grame si cica ar fi avut 500 grame. Plus garnitura, ajungi pe la 70-80 lei si dorada era unul dintre cei mai ieftini pesti din meniu. Scump, cum ziceam. Un pahar de limonada e 15 lei si un Peroni mic 11. Apropos de meniu, il gasiti aici (fara preturi).
Serviciul nu te lasa sa astepti, e prietenos, amabil, deloc insistent si mereu pe faza. Atmosfera nu ne-a spus prea multe, dar poate si pentru ca, fiind deschis de curand, nu prea era lume.
Tragand linie, nu putem spune ca Istria ne-a super impresionat din toate punctele de vedere, dar de placut ne-a placut. Suntem convinsi ca in timp lucrurile se vor aseza la Istria si restaurantul va intra pe harta resturantelor cu pretentii din Bucuresti.
![]()
© Copyright Metropotam 2006-2012.
Recomanzi?
Citeste si:
Croatia, o tara de poveste
Plictisiti de lipsa de personalitate a litoralului romanesc, scoatem harta Europei si tragem cu ochiul la vecinii nostri. La bulgari am fost, dar ia te uita ce aproape este marea...
Restaurant: Sarpele Roz
Vazand acum cateva luni un afis urias in Piata Victoriei care anunta deschiderea restaurantului Sarpele Roz , recunosc ca m-a cam umflat rasul la acest nume. Asta insa pentru ca...

Subcult: naturistii si nudistii
Nudistii sau, cum li se mai spune, pentru a indeparta orice umbra de pornografie sau erotism, naturistii, sunt acea rara specie de oameni carora nu le e jena sa umble...

Hobby: pesti si acvarii
E usor sa visezi ca ai un acvariu gigantic, pe jumatate de perete, plin cu pestisori exotici si plante proaspete si tremuratoare sub lumina tropicala, clipocind prin intunericul camerei... Dar...
Pets: Cum sa dresezi un peste
Povestea cu pestisorii care au o memorie de 3 secunde... e doar o poveste. A fost chiar si la Mythbusters :) Ceea ce inseamna ca dresajul pestilor nu e doar...







#1. New comment
Am mancat de multe ori la Istria (corect ar fi fost “Histria”, dar sa nu fim carcotasi). Intrebata de prieteni cum este, am raspuns scurt : “Scump, dar face”.
Asta pana intr-o seara din luna iulie, cand am avut teribila lipsa de inspiratie sa comandam trei portii de creveti colosai. Nu erau trecuti pe lista, dar chelnerul ne-a asigurat ca sunt foarte buni. Ni s-a adus fiecaruia o farfurie in care se gasea cate o bucata crevete, taiat transversal. Era intr-adevar mare si gustos. Practic, a insemnat doua imbucaturi. Nota de plata a venit “umflata” cu cel putin 200 de lei fata de o estimare oricat de aproximativa. Pe ea era trecut “ 900 grame creveti x 33 lei = 297 lei”. Adica 3 milioane lei vechi, deci 1 milion crevetele!!
Stimati compatrioti, nici daca ar fi fost cantariti inghetati, impreuna cu apa in care vietuisera, umflati cu aer sau indopati cu moluste, cei trei creveti NU AVEAU CUM sa cantareasca 900 gr, adica 300 gr unul!Am intrebat, cu discretie si politete, ce se intampla, iar chelnerul ne-a spus ca bucatarul se jura ca aveau 900 de grame. In fata acestui argument zdrobitor, am platit, am lasat bacsis si am jurat sa nu mai revenim niciodata – niciodata. “Creveti colosali – teapa colosala!” Iar deviza meritata a locantei este “Scump, si te fura de nu te vezi”. Feriti-va!