Restaurant: Hanu' berarilor interbelic

Hanu' berarilor interbelic s-a deschis de curand in fosta casa Soare, fosta casa si restaurant Bucur, a 14-a perla in coroana lantului City Grill, sora buna (de generatie si inspiratie) cu Caru' cu bere.
 

Istoric

Cladirea, care a rezistat printr-o minune acolo (mai precis la Piata Natiunilor Unite, in spatele bisericutei Sf. Spiridon si blocului turn Gioconda), e opera arhitectului Petre Antonescu, autor, printre altele, al palatului Kretulescu de la Cismigiu, al Facultatii de Drept si Palatului bancii Marmorosch-Blank de pe strada Doamnei. Construita in 1914 in stil neoromanesc, dupa canoanele unei case boieresti respectabile, are pivnita (crama), demisol, parter inalt, mansarda si pod, plus o gradina superba vara. I-a apartinut lui Dumitru Oprea Soare, de unde si denumirea de Casa Soare, apoi, pe vremea comunistilor, citim ca a fost si sediu de partid, pana a fost transformata in restaurant, Bucur pe numele sau, asa cum a fost cunoscuta pana mai anul trecut.



Intrand in holul somptuos, strajuit de doua oglinzi impunatoare, al Hanului berarilor, ne-au intampinat lasere verzi si chiuituri de hora. Restaurantul era ocupat in intregime in seara aceea de o petrecere - de corporatie, am banuit - (motiv pentru care nu am indraznit sa ne fataim facand poze) dar barul era totusi deschis si altor clienti, asa ca am fost condusi ceremonios acolo. Am trecut prin saloane inalte, de conac vechi, care pastrau lambriurile de lemn masiv, maiestrit sculptate, elemente de decor din alte vremuri si candelabre vechi. Iz interbelic, monser, dar prin comparatie barul nu se ridica la acelasi nivel de design interior.
 

Meniul

Meniul ne ademenea inca de afara, de sub firma care anunta ca "Bucur traieste! Cu bere multa si bucare alese...". Si am gasit:

• gustari romanesti, dintre care am retinut zacusca, salata de boeuf (10 lei), platoul "mizilic romanesc" (15 lei), cu carnati Babic si Plescoi, branza, slanina afumata, toba si masline,
• multe feluri de ciorbe pe la 7-8 lei, inclusiv ciorba de fasole cu afumatura si bors de peste
• multa-multa carne (prea multa?) la felurile principale: platou mioritic pentru doua persoane (68 de lei) cu cotlet de miel tanar si pastrama de berbecut, carne la garnita (29 de lei), ficatei in vin (15 lei), sarmale cu mamaliguta (18 lei), iahnie, carnati vienezi cu cascaval, carnati de oaie, ardei umpluti, scaricica la cuptor, tochitura, ciulama, ciolan, chiftelute marinate si alte bucate romanesti, de inspiratie balcanica sau pe-aproape.
• peste - crap, dorada, somon, pastrav si pangasius (18-29 de lei)
• salate in jur de 15 lei
• deserturi: placinta cu branza, clatite, tort de biscuiti, crema de zahar ars, inghetata si papanasi

barul; platou cu branzeturi romenesti, castraveti si ceapa (17 lei)

In meniul de bauturi am cautat berea din denumire si ne-am mirat sa gasim pe primele locuri Carlsberg, Tuborg si Guinness. Mai au insa si berea casei, la 6 lei halba de 400ml si bere nefiltrata Holsten la 5 lei halba, tot de 400ml. Am mai gasit tuica si palinca, la 3, respectiv 8 lei ţoiul, vinuri de Recas, Vinarte si Purcari.

Nu in ultimul rand trebuie sa stiti ca la Hanu' berarilor puteti lua masa de pranz de luni pana duminica intre orele 12 si 16 la pretul de 22,4 lei, cu ciorba, fel principal (trei variante - pui, ceafa de porc sau mititei), garnitura, salata si -un desert.

Au si internet wireless, daca vreti sa mergeti sa lucrati acolo... si in pauza de pranz.
 

Atmosfera si serviciul

Acum, despre atmosfera obisnuita la Han n-am putea sa ne dam cu parerea, pentru ca aseara, din cauza petrecerii de care v-am povestit, era totul cu chef, ca la nunta, iar muzica atat de tare incat din fundul barului trebuia sa strigam unii la alti sa ne auzim.

Am apreciat insa foarte mult serviciul chelnerului de la masa noastra, care a fost de o amabilitate exemplara (desi parea abia iesit din scoala) si era instruit bine. Toti chelnerii poarta uniforma, sort si papion, o alta bulina alba de profesionalism, ni s-a schimbat scrumiera de vreo 10 ori, am fost intrebati din sfert in sfert de ora daca mai putem fi serviti cu ceva si, in general, am fost tratati cu manusi.

Daca tacamurile nu mi-ar fi venit infasurate inestetic intr-un servetel de hartie smotocit, daca tava pe care a venit comanda n-ar fi fost din plastic de un verde tipator cu reclama la suc de portocale si daca linguritele de desert n-ar fi fost de cafea, zau daca as fi avut ceva de cârtit. Si nu pentru ca suntem noi mai fandositi decat altii, dar daca e spirit interbelic, atunci asa sa fie pana la capat, si inca cu staif.


crema de zahar ars si tortul casei cu fulgi de migdale, amandoua foarte bune (6,5 respectiv 12 lei)

Si poate ar mai fi ceva... e admirabil faptul ca se incearca -macar in plan gastronomic- sa se revitalizeze cumva spiritul etern regretatelor vremuri interbelice, curent din ce in ce mai raspandit, dar daca tot suntem pusi pe inviat valori, de ce sa inlocuim frumusete de nume clasic al locului, Casa Soare, cu destul de comercialul Hanu' berarilor?