Pub: Hatteras

Mirajul unui loc extraordinar se poate intampla in diferite circumstante. Cea mai pacalitoare experienta este cea in care observi un bar simpatic, iti face cu ochiul cand treci pe strada, te ademeneste inauntru ca apoi sa fii servit cu dezamagire. Cam asa ni s-a intamplat si noua cu un nou pub de pe Blanari (aproape de Ollie Gang Shop), asa vrutul irish pub Hatteras.

Precum Capitanul Hatteras al lui Jules Verne si noi ne-am imbarcat intr-o expeditie in care asteptarile noastre privind barul depaseau cotele Dunarii. Asa cum a fost si destinul peronajului, si noi am plecat dezamagiti de la Polul Nord...aah, pardon, de la pub Hatteras; marele nostru noroc a fost ca nu am luat-o razna de la mixul de irish pub cu Edith Piaf. 

Toate semnele, inclusiv busola noastra, indicau spre un pub in care o sa ne simtim grozav. Desenele cu berari burtosi si cu amatori de bere de pe pereti pareau sa creeze spatiul perfect pentru o iesire intre prieteni. Pubul pe colt, recent deschis si proaspat vopsit, cu barul pe mijloc si cu mesele la ferestre parea sa fie un loc numai bun pentru iesiri amicale.



Hatteras este un pub micut, vesel desenat si cu preturi foarte bune. Din pacate, spiritul irlandez s-a inecat in halbele de bere si singura supravietuitoare a fost Edith Piaf, ale carei melodii le-am ascultat pe durata vizitei noastre. Nu ne intelege gresit, nu avem nimic cu Edith Piaf doar ca nu eram intr-un bistro frantuzesc in cautarea unor dulcegarii muzicale. Voiam ceva mai vesel care sa mearga cu draga ameteala din hamei.

Nici chelnerii nu sunt tocmai pe modelul spiridusilor dragalasi. Din contra, ei se simteau ca in barlogul lor, aratandu-si fara restrictii cureaua cea noua, lasand la iveala bucati din abdomen si distrandu-se pe cinste de parca erau singurii din local. Ce-i drept, in afara de noi nici ca erau alti clienti. In afara de un comportament nu tocmai normal pentru un personal de bar, chelnerii au fost politicosi, amabili si prompti.



La Hatteras, interiorul optimist si atmosfera placuta sugerata de desenele si elementele de design erau eclipsate de o forta a raului, un inamic al oricarui decor: un fel de burlan de aerisire din tinichea care traversa tavanul barului, intunecandu-ne privirile admirative.

Nu spunem ca Hatteras e un loc de care trebuie sa te feresti, dar zau daca are acea atingere speciala care sa ne faca sa spunem "wow" si care sa ne ofere o sedere minunata intr-un loc fermecator. Plus ca nu e fidel unei politici de imagine si nici nu are coerenta in vorba si in port.

Partea buna la Hatteras este ca preturile sunt mici si ca au destul de multe tipuri de bere. Asadar, din meniu am zambit la urmatoarele informatii: bere la draft intre 5 si 12 lei, bere la sticla intre 6 si 14 lei, cafeaua si specialitatile din cafea intre 7 si 12 lei.



Noi am testat berea casei (5 lei) care nu a fost nici prea prea, nici foarte foarte. Nu era tocmai genul de bere diluata, dar nici nu avea o savoare speciala care sa ne indrume sa rostim: "barman, inca un rand".

Cam atat despre un bar care nu ne-a schimbat cu nimic starea de spirit si care nu ne-a influentat in vreun fel existenta de animal urban. Daca tu ai prins zile mai bune la Hatteras, spune-ne; noi si Capitanul Hatteras speram ca vom avea parte si de calatorii mai reusite, fiecare catre destinatia lui.