In garaj La Birou, noul bar din Tei

De cateva saptamani tot auzeam despre noua carciuma undeground cu aere boeme de 2 mai de pe vremuri, cu muzica live si atitudine pe cat de nonconformista, pe atat de lejera, numita La Birou.

Imbracati usor corporatist, ca sa ne integram, am aruncat o privire pe harta si pe adresa, ne-am pocnit peste frunte cand am vazut unde e si am plecat resemnati sa petrecem o seara lejera La Birou.

O ora mai tarziu am reusit sa il gasim. Speram sa merite efortul si ameteala de la nenumaratele sensuri unice din zona Tei care ne-au facut sa ne invartim in jurul cozii ca niste soareci de laborator blocati in labirint.

O usa de metal, o scartaitura sinistra... si era cat pe ce sa iesim, scuzandu-ne ca am intrat in garajul cuiva.

Am inghitit ironia numelui barului si ne-am asezat, cu gandul sa facem poze frumoase, care sa ofere o imagine corecta a locului, ignorand rasetul de harpie al ironiei sortii. Bateriile camerei foto zaceau cu limba atarnata si cu picioarele in sus, ca Gregor Samsa intr-o fatidica dimineata.

Daca e vorba de undeground si improvizatii, atunci poze cu telefonul sa le fie numele. Voila:



La Birou salasluieste intr-un garaj ceva mai incapator si este conceput pe modelul soproanelor cu titlu de bar pe care le puteai gasi la tot pasul pe litoralul sudic extrem al Marii Negre, in vremuri imemoriale cand in Vama se statea la cort, nu la hotel, iar in 2 mai se faceau chefuri rock, nu bairamuri cu manele.



Ne-a lasat masca, oricum. Mobilierul e adunat pe principiul chilipir de garage sale si e facut din scanduri pe lazi de bere, scanduri pe anvelope vechi, scaune de pescuit, fotoliile bunicii si alte improvizatii.



Scena era la fel de decazuta, dar pe ea tronau vreo patru chitari la care a inceput sa faca probe de sunet Vali Racila. Lucrul ne-ar fi bucurat, daca probele nu ar fi durat cam toata perioada cat am stat noi acolo. Concertul probabil a inceput mai spre miezul noptii.



Alte elemente definitorii ale barului: se joaca table, sah si dame. Au pisica. Au si un copil.

Nu ne-am prins daca e al barului, dar ne-a stat pe cap toata seara, chibitand pe langa table si pisica. Nefiind la noi acasa, nu ne-am permis sa il trimitem la mamica lui, dar i-am fi fost recunoscatori daca s-ar fi simtit sa il ia de acolo si sa il duca acasa, sa ii puna o carte in mana sau un trenulet pe covor.



Preturile sunt foarte mici, iar serviciul este pe masura. Nu, stergem asta cu serviciul, e ca si cum te-ai plange ca pe plaja la Stuf nu ai avut scrumiere curate pe masa.

Barmanul (si probabil unul din cei care au amenajat sandramaua) e simpatic si ceh, pare sa fie la inceput de drum in ale barmanismului: nu aveau gheata, iar ginul tonic a venit intr-un pahar scurt si indesat de bauturi alcoolice, cu sticla de apa tonica alaturi, fara lamaie. 7 lei.

Sugestie: ginul tonic se face in pahar, nu in gura. Si chiar daca e iarna, un frigider e intotdeauna o idee buna. Nu toata lumea bea bere la temperatura camerei.



In afara de asta, locul e interesant, muzica buna (din arhivele de aur ale anilor 60 si 70, cu scapari in contemporan), se promit concerte live dese - maine seara chiar e concert de blues cu Teamsters si daca nu ar fi la dracu'n praznic, probabil am mai esua pe acolo, mai ales ca pare sa fie deschis cam tot timpul.

La Birou se afla (vezi harta) pe Teiul Doamnei, nr. 96, in spatele blocului, intrarea prin Nada Florilor (se face de 3 ori la dreapta dupa nr 100; este intr-o cladire alba cu etaj; la 150m de faculatea de constructii , inspre Colentina).