Restaurant: Il Cantuccio
Langa Gara Filaret, in fata Metropotamului a rasarit o oaza de relaxare. Am mers mai aproape de ea ca sa vedem daca aparitia era miraj sau nu. Ei bine, nu: localul care ne-a intrat in raza de actiune era real. Continuarea se subintelege: ne-am oprit la fermecatorul restaurant Il Cantuccio de pe Strada Fabrica de Chibrituri.
Restaurantul, aceasta oaza dintr-un cartier monoton si linistit, ne-a chemat precum sirena pe mare si ne-a convins sa ne asezam la masa de cum l-am vazut (acum intelegem si noi cum sta treaba cu dragoste la prima vedere). Scaune din rafie si mese din lemn maro inchis, mini-separeuri tot din rafie acoperite cu panza alba ca sa stam la magnifica umbra, flori la pervaz, obloane, alte flori si plante care atarnau pe ici pe colo, ce sa mai, un peisaj pe placul animalelor care cauta relaxare.
Nu ai cum sa treci pe langa Il Cantuccio si sa nu vrei sa te opresti. Si chiar ar trebui sa faci un popas la terasa sau in interiorul restaurantului, merita sa treci de primul nivel, cel vizual, si sa incerci toate elementele de bucatarie interna ale restaurantului. Si cand spunem bucatarie, chiar ne referim la bucatarie.
Pe langa confortul sederii intr-un loc cochet si decorat cu mult bun gust, o sa simti acea joie de vivre pana la ultima spagheta scaldata in gorgonzola. Il Cantuccio nu pare a fi un restaurant din Bucuresti si ar da clasa si multor restaurante din tara mama, Italia.
Cum continuam sa adulmecam tot peisajul demential a aparut si o chelenerita toata un zambet sa ne intrebe ce vrem. Ne-am hotarat sa optam pentru paste in doua forme si culori: spaghete quatro formaggi (19 lei) si tagliatelle siciliene (19 lei).
Multumiti de alegerea noastra, continuam sa ne simtim ca-n vacanta cand pe masa noastra aterizeaza niste monstri: doua portii imense de paste, aduse in recipientul in care au fost gatite. Extraterestrii trebuie sa fi invadat bucataria Il Cantuccio, altfel nu ne explicam giganticele preparate; ne si miram ca nu am auzit un "draga, am marit preparatele!".
Serios acum, portiile sunt pentru doua persoane sau pentru una foarte infometata. Cert e ca noi am ajuns la jumatate si ne-am oprit chiar daca am avut ambitia sa nu lasam nimic in "farfurie". Proportionala cu marimea a fost si savoarea: sosuri delicioase, o balta de branzeturi sau sos de rosii (la tagliatelle), partea de deasupra cu mozarella bine rumenita...mmm; e bine ca am luat mancarea la pachet ca sa putem sa ne mai incantam simturile cu aceste paste.
Ce am testat noi a fost delicios, dar mai sunt atatea de gustat. Sa-ti spunem si ce: pizza (15-23 lei), ciorba (5-7 lei), aperitive (7-26 lei pentru un platou italian), preparate de vita (25-40 lei), salate (13-17 lei). Stim ca preturile sunt cam mari, dar la ce portii sunt servite, noi zicem ca e justificata treaba financiara.
Ce ne-a facut cu ochiul (dar chiar nu mai puteam sa degustam nimic) au fost si clatitele (7-10 lei) care purtau numele unor piese ale trupei Holograf: "Banii vorbesc", "Vine o zi", "Ochii tai", "Vreau o minune". Chelnerita nu a stiut sa ne explice de ce au optat tocmai pentru aceste denumiri, dar ne-a spus ca a primit de multe ori aceeasi intrebare. Ce ni s-a spus insa este ca acestea sunt cele mai bune clatite din oras. O sa le testam sa dam si noi verdictul, oricum vrem sa mai mergem pe la Il Cantuccio.
Toaletele din restaurant ar intra lejer intr-un top al celor mai frumoase si curate astfel de locuri din oras. E clar, Il Cantuccio merita cel putin o vizita. Mancare buna, portii imense, personal simpatic si un design relaxant pentru retina si chill pentru starea de spirit.
Restaurantul are si sistem de livrare la domiciliu (sector 3, 4 si 5), dar ar fi pacat sa nu traiesti experienta cu totul, cu separeurile, cu panza alba, cu mancarea servita original, cu florile de la geam...cu tot. Noi zicem ca ar trebui sa treci pe la Il Cantuccio, chiar suntem curiosi sa aflam cum ti s-a parut si tie.
Restaurantul, aceasta oaza dintr-un cartier monoton si linistit, ne-a chemat precum sirena pe mare si ne-a convins sa ne asezam la masa de cum l-am vazut (acum intelegem si noi cum sta treaba cu dragoste la prima vedere). Scaune din rafie si mese din lemn maro inchis, mini-separeuri tot din rafie acoperite cu panza alba ca sa stam la magnifica umbra, flori la pervaz, obloane, alte flori si plante care atarnau pe ici pe colo, ce sa mai, un peisaj pe placul animalelor care cauta relaxare.
Nu ai cum sa treci pe langa Il Cantuccio si sa nu vrei sa te opresti. Si chiar ar trebui sa faci un popas la terasa sau in interiorul restaurantului, merita sa treci de primul nivel, cel vizual, si sa incerci toate elementele de bucatarie interna ale restaurantului. Si cand spunem bucatarie, chiar ne referim la bucatarie.
Pe langa confortul sederii intr-un loc cochet si decorat cu mult bun gust, o sa simti acea joie de vivre pana la ultima spagheta scaldata in gorgonzola. Il Cantuccio nu pare a fi un restaurant din Bucuresti si ar da clasa si multor restaurante din tara mama, Italia.
Cum continuam sa adulmecam tot peisajul demential a aparut si o chelenerita toata un zambet sa ne intrebe ce vrem. Ne-am hotarat sa optam pentru paste in doua forme si culori: spaghete quatro formaggi (19 lei) si tagliatelle siciliene (19 lei).
Multumiti de alegerea noastra, continuam sa ne simtim ca-n vacanta cand pe masa noastra aterizeaza niste monstri: doua portii imense de paste, aduse in recipientul in care au fost gatite. Extraterestrii trebuie sa fi invadat bucataria Il Cantuccio, altfel nu ne explicam giganticele preparate; ne si miram ca nu am auzit un "draga, am marit preparatele!".
Serios acum, portiile sunt pentru doua persoane sau pentru una foarte infometata. Cert e ca noi am ajuns la jumatate si ne-am oprit chiar daca am avut ambitia sa nu lasam nimic in "farfurie". Proportionala cu marimea a fost si savoarea: sosuri delicioase, o balta de branzeturi sau sos de rosii (la tagliatelle), partea de deasupra cu mozarella bine rumenita...mmm; e bine ca am luat mancarea la pachet ca sa putem sa ne mai incantam simturile cu aceste paste.
Ce am testat noi a fost delicios, dar mai sunt atatea de gustat. Sa-ti spunem si ce: pizza (15-23 lei), ciorba (5-7 lei), aperitive (7-26 lei pentru un platou italian), preparate de vita (25-40 lei), salate (13-17 lei). Stim ca preturile sunt cam mari, dar la ce portii sunt servite, noi zicem ca e justificata treaba financiara.
Ce ne-a facut cu ochiul (dar chiar nu mai puteam sa degustam nimic) au fost si clatitele (7-10 lei) care purtau numele unor piese ale trupei Holograf: "Banii vorbesc", "Vine o zi", "Ochii tai", "Vreau o minune". Chelnerita nu a stiut sa ne explice de ce au optat tocmai pentru aceste denumiri, dar ne-a spus ca a primit de multe ori aceeasi intrebare. Ce ni s-a spus insa este ca acestea sunt cele mai bune clatite din oras. O sa le testam sa dam si noi verdictul, oricum vrem sa mai mergem pe la Il Cantuccio.
Toaletele din restaurant ar intra lejer intr-un top al celor mai frumoase si curate astfel de locuri din oras. E clar, Il Cantuccio merita cel putin o vizita. Mancare buna, portii imense, personal simpatic si un design relaxant pentru retina si chill pentru starea de spirit.
Restaurantul are si sistem de livrare la domiciliu (sector 3, 4 si 5), dar ar fi pacat sa nu traiesti experienta cu totul, cu separeurile, cu panza alba, cu mancarea servita original, cu florile de la geam...cu tot. Noi zicem ca ar trebui sa treci pe la Il Cantuccio, chiar suntem curiosi sa aflam cum ti s-a parut si tie.
© Copyright Metropotam 2006-2010.
#1. Am fost si ne-a placut
Desi locatia ne este total peste mana am zis aseara sa mergem pe mana metropotamului si sa incercam Il Cantuccio si nu ne-a parut deloc rau. Am intrebat sfioase de cand am ajuns daca putem sa ne parcam bicicleta in apropierea unei mese si ne-au gasit un loc mai retras fara sa strambe din nas.
Am comandat eu o portie de penne siciliene, iar colega o supa crema de ciuperci si o portie de frigarui de berbecut cu legume la gratar si doua beri Tuborg. Crema de ciuperci a fost delicioasa (am gustat si eu) si putin inedita (crema e facuta cu smantana de gatit nu cu smantana normala, ceea ce da un gust mai dulceag). Ne-ar fi placut si noua sa ne ramana loc si pentru desert, dar n-a fost sa fie, portiile fiind foarte mari. Nota de plata a fost de pana in 70 de lei, noua ni s-a parut putin dat fiind faptul ca am plecat ghiftuite bine.
O bila alba si pentru mini-chestionarul referilor la mancare si servicii pe care l-am primit odata cu nota de plata, l-am completat cu placere.