O alta ora, un alt oras

Ne-am obisnuit ziua sa vedem Bucurestiul ca un monstru gri, care vrea sa ne inghita la fiecare pas. Ne-am obisnuit noaptea sa il vedem ca o femeie frivola, cu tigara in gura. Hai sa alegem o alta ora pentru el, poate fi daca nu atragator, cel putin interesant.

Soarele rasare la 7:05, coloanele din trafic nu au capatat inca dimensiuni astronomice si cafenelele au inca obloanele inchise. Ajungi in centru, calea Victoriei e inca libera, cate un politist razlet se joaca cu carnetelul de amenzi. Te hotarasti sa cauti ceva fierbinte de incalzit, cotesti pe strada Franceza cu gandul ca in capat e o covrigarie care te asteapta parca cu bratele deschise. Pe strada nu intalnesti decat 2 personaje, dintre care sarpele cel negru de plastic (aka  cablul negru de pe jos) pare mai prietenos.

Privirea ti se opreste pe oglinzile de la strada, magazinul de langa blanarie e plin cu asa ceva. Nici in ele nu se reflecta mai multa viata, totul e amortit, a m o r t i t… si iti place, la nebunie. Nu tu sunet de strazi sparte, nu tu muncitori binevoitori, nu tu catei cu covrigi in coada. Tu, doar tu.

Ei gandesti prea mult, e deja 7:15, ai reusit sa pierzi 10 minute pe o strada goala. Grabesti pasul, desigur norocul e noroc, si cum dimineata nu ai calcat decat pe asfalt uscat, la covrigarie e inchis. Incerci pe o strada mai mare, pana la urma orice e cald poate face bine (chiar daca fornetti te pune pe ganduri).

O iei spre Lipscani, cu siguranta aici trebuie sa fie CEVA, si intradevar este, o raza de soare care se gadila praful adunat cu atata sarguinta. Porumbei, multi, sunt eclipsati repede de oameni, zeci de oameni se duc hotarati undeva? Unde se duc? “La munca” nu suna bine, deja pui prea multe intrebari. 2 strazi, dintr-o extrema in alta, iti place si mai mult, si aproape ca ai uitat de foame.

Hei 7:35 AM 

7:35 AM, AM AM.. am.. ai ramas in urma, faptul ca metroul s-a oprit la Izvor si nu a mai vrut in fel si chip sa mearga nu te scuteste pe tine de absenta nemotivata de la munca. Repede spre Unirii.   Ultimul drum, ultima raza de soare, ultima ora altfel… sau e altfel pana hotarasti ca ultima statie nu e niciodata Unirii.