Metropotam rescrie: Melancolie (si zapada in Bucuresti) de Mihai Eminescu

Parea ca printre nouri deasupra capitalei s-a fost deschis o poarta,
Prin care curge neaua peste a lumii soarta.
O, dormi, o, dormi in pace in cuverturi o mie
In patul plin de perne si-n plapuma argintie,
In garsoniera-ti mandra din bloc cu unsp-etaje.

Prea-detestata si rece a strazilor monarca,
Bogata in intinderi sta lumea-n promoroaca,
Ce strazi din capitala c-un luciu val imbraca;
Vazduhul scanteiaza si ca unse cu var
Lucesc masini, blocate pe fostul bulivar'.
Cu ochii goi si umezi privesc din dormitor
Nametii de afara primarii de sector.

Si Cismigiul singur cu lacul sec vegheaza
Un muncitor ce de pe gheata zapada degajeaza.
Sirenele vuiesc,
In stalpi masini izbesc,
Si straveziul demon* prin aer cand sa cada,
Atinge-ncet capota cu zimtii-aripei sale
De-auzi din masina busita un vaier, un aiurit de jale:
"E un cosmar naprasnic zapada asta-ntreaga!"

Bucurestiu-n ruina
Sta cuvios, trist, pustiu si mai batran.
Prin geamuri termopane, prin usi tiuie vantul -
Se pare ca vrajeste si ca-i auzi cuvantul -
Nauntru-n case, pe sticla, Esca ne-arata cum,
Prin oras doar conture triste si umbre mai sunt acum,
Vax sare-mprasitata pe strazi sau utilaje cu lama de ras;
Din mandra capitala bordurile-au ramas.
Videanu ca un greier toarce la Realitatea un gand fin si obscur,
Drept primar ce toaca banu public in timp ce
Batranii isi mai rup pe strazi cate un femur.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De-ale iernii zapezii, de al furtunii pas
Abia conture triste si umbre au mai ramas.
In van mai caut o strada deszapezita cu obositul creier,
Caci, bronzat si in slip, tocmai din Dubai, vrajeste trist un greier;
Pe fundu-mi inghetat zadarnic mana-mi tiu,
E amortit, dar sper s-ajung acas' intr-un tarziu.

Gandind cat o sa vina factura la caldura,
Imi pare ca viata mea intreaga mult prea aiurea cura
Incet repovestita de o straina gura,
Ca si cand n-ar fi viata-mi, ca si cand n-as fi fost.
Cine-i acel ce-nsira minciunile pe post**
De-mi tin la el urechea - si rad nervos de cate-ascult
Ca de dureri straine?... Parc-am murit de mult
Inchis bine cu cheia in apartamentul friguros,
Caci nu este posibil ca sa mai mergi pe jos.

_______________________
* fulgul de zapada
**e vorba de Videanu