Carte: Taitei chinezesti, Ma Jian

Pe fata batranei ochii aratau acum blanzi si binevoitori. Era o expresie pe care nu o mai gasesti nicaieri in lumea de azi. Poti sa umbli si zece ani pe strazi si nu mai vezi o asemenea expresie. Cel putin nu pe fetele chinezilor. Poate fetele strainilor arata mai blande, mai calme, mai binevoitoare. Insa in China nu doar o astfel de expresie a disparut, ci si altele, precum cea de mila, de compasiune sau de respect.

Citind cartea Taitei chinezesti a lui Ma Jian, pe fata ta de strain o sa treaca toata cromatica dezgustului, uluirii, intelegerii, amintirii, ororii si tristetii, iar povestile rasucite ca niste taitei or sa iti para indigeste si o sa inghiti cu multe noduri pana o sa le termini.

Construita pe principiul cutiutelor chinezesti, al povestii in poveste, cartea incepe cu o istorisire despre un scriitor "profesionist" care viseaza sa scrie o capodopera despre un erou popular chinez, in timp ce adulmeca ciorba de peste din bucataria vecinilor. De obicei il salveaza de la inanitie prietenul sau, donatorul de sange, si el "profesionist", care bea apa si poarta greutati la mansetele pantalonilor, ca sa traga mai greu la cantar.

Donatorul a avut o aventura cu o actrita profesionista, care isi pregateste ultima reprezentatie in gura unui tigru. Scriitorul a avut si el o aventura trecatoare (de un libertinism mic burghez condamnabil) cu o scriitoare (profesionista), al carei sot e redactor sef la o revista si care are aventuri dese cu admiratoarele sale. Redactorul n-are talent literar (si mai e si urat), insa are succes la femei pentru ca le publica poeziile in revista, si le pastreaza scrisorile de amor intr-un "Ierbar". Copistul scrie si el scrisori de dragoste, la comanda, si are fantezii cu fiecare fata pentru care trebuie sa nascoceasca o noua epistola. Din cand in cand scriitorul mai discuta cu donatorul la o sticla de vin despre toate povestile astea, pe care le scrie cu cinism si umor, uitandu-se din cutiuta lui de chibrituri la ce se intampla in jurul sau.

O saltea Vis Occidental, tapet, fierbator electric, televizor cu diagonala de 71cm, un set de farfurii de portelan, un borcan de ness, o sticla de vin frantuzesc, termopane si un apartament cu incalzire centrala.
- Pentru asta ne zbatem?

Lumea celor din Taitei chinezesti e inmuiata intr-un sos dulce-amar de vieti triste in umbra comunismului, in care saracia si cenzura abrutizeaza omul, curatandu-l de sentimente pana la os... Asa cum se intampla si la Crematoriul Delectarea, unde focul linge de substanta umana oasele mortilor, lasandu-le albe, imaculate.

Ca si antreprenorul meloman care te trece pe ultimul drum oferindu-ti -oricine ai fi fost in viata- o ultima placere muzicala vinovata, ori o Carmina Burana, ori vreun slagar deocheat din anii '30, ori Internationala, nu poti sa judeci pe niciunul dintre personajele Taiteilor, ci ii petreci pana la sfarsit cu respect pentru vietile lor chinuite si pentru felul eroic in care fiecare isi gaseste un echilibru precar in viata asta amarata. Precum catelul nascut cu trei picioare care citeste literatura si viseaza la o lume fara hingheri... pana cand il impaiaza tamplarul.

Daca nu se intampla vreo pana de curent, am sa te ard nemaipomenit de frumos.

Odata cu ultimul capitol esti pus fata in fata cu alternativa: Supravietuitor sau spectator. Cel din urma are luxul pozitiei omnisciente, dar are dezavantajul detasarii sterile a celui care priveste pe fereastra din spate. Supravietuitorul se zbate, inseala, fuge, cade, isi sterge sangele din genunchi si merge mai departe, zvarcolindu-se ca o gaina fara cap prin lumea reala. La sfarsit scriitorul pune condeiul jos si iese si el afara, in holul intunecos.


Ma Jian este un scriitor chinez contemporan, nascut in 1953. Dupa ce romanul Scoate limba a fost interzis de regimul comunist din China, Ma Jian s-a mutat in Hong Kong, iar peste cativa ani in Europa. Acum traieste la Londra cu partenera si traducatoarea sa, Flora Drew, pe care a intalnit-o in Hong Kong in timp ce ea documenta un protest al scriitorilor si artistilor impotriva retrocedarii Hong Kong-ului in 1997.

Alte romane scrise de Ma Jiang: Scoate limba (1987), Red Dust (publicata sub pseudonim), Taitei chinezesti (2004) si Beijing Coma (2008). Toate sunt interzise in China.


Taitei chinezesti de Mao Jian a aparut in colectia Byblos a Editurii Curtea Veche in 2009.
Traducere Roxana Ribu, 232 pagini, 17 lei


foto: Flora Drew