Lucruri mai putin stiute despre Casa Poporului - cea mai mare cladire din Europa

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Casa Poporului sau Palatul Parlamentului, cum ii spunem astazi, este un obiectiv de seama al Capitalei si probabil unul care va ramane in memoria multor generatii care vor veni din urma.

In primul rand, sa ne raportam la cifre si date:

- prima ca "greutate", cu 1 milion metri cubi de marmura si 700.000 tone de otel si bronz si 3.500 tone de cristal
- a 3-a ca volum (2,55 milioane metri cubi)
- ca arie, este devansata de foarte multe alte cladiri (vreo 10), pentru ca in ciuda aparentelor, nu are decat 350.000 metri patrati (adunate toate etajele).

Cladirea depaseste cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt, subteran are inca 8 nivele, si a fost aproape exclusiv realizata din materiale romanesti.

Casa Poporului se afla, de altfel, pe locul 3 in topul celor mai impunatoare cladiri din lume cu descrierea hidoasa, dar impresionanta si, cu siguranta, isi merita eticheta de a fi una din cele 10 minuni ale Bucurestiului.

Atunci cand s-au sistat lucrarile, in decembrie 1989, pe santier se aflau in jur de 20.000 de oameni, care au construit aceasta incredibila cladire folosind un million de metri cubi de marmura, 700 de tone de otel si bronz, 3,5 de tone de sticla si 900.000 de metri cubi de lemn.

Constructia Casei Poporului s-a petrecut sub privirele arhitectului sef Anca Petrescu (care s-a stins din viata in octombrie 2013) care intr-un interviu acordat in mai 2013, spunea:

Noi nu am avut nici o zi de vacanta. Nu exista sa pleci; nu ca nu te lasa sa pleci. Te lasa sa pleci si de-a binelea, dar nu puteai pentru ca era timpul prea scurt si santierul dorea planul. Erau 20.000 de oameni carora trebuia in fiecare zi sa le dai de lucru. Nu puteai sa-ti tragi sufletul. Acolo trebuia sa dai mereu, mereu, mereu, documente tehnice.

In Casa Poporului exista 7000 de incaperi (daca este sa fie adunate si cele mari si cele mici), iar alaturi de Anca Petrescu au mai lucrat inca 150 de arhitecti - "pentru ca nu existau computere ei desenau cu mana toate detaliile".

Referitor la vizitele lui Ceausescu pentru a vedea stadiul lucrarilor, Petrescu spunea:

Ceausescu venea ca beneficiar, ca presedinte al statului, pe santier ca sa vada cum mergeau lucrarile. La inceput, cand nu exista santier, toate intalnirile se faceau la Sala de Expozitii, Sala plenarelor din spatele CC-ului, unde noi trebuia sa prezentam mereu si mereu, proiecte pe machete, ceea ce gandeam si vroiam sa facem.

Dupa ce aveai aprobarea, incepeai sa faci detaliile si pe urma le dadeai in santier. Cand a inceput santierul sa se ridice, el nu mai venea in sala, venea in santier si aici faceam prezentarile. Venea in fiecare sambata si cateodata si mai des.


Sursa foto

Intr-un alt interviu, Anca Petrescu a vorbit si despre zvonurile cu privire la mortile care s-au petrecut pe santierul de la constructie.

Un accident aici se solda cu ancheta din partea procuraturii militare. Era asa de sever totul, asa de organizat, pentru ca in dezordine si dezorganizare nu poti sa realizezi ceva atat de complicat.

Lucrarile erau foarte bine sincronizate. Asta este foarte important la o constructie. Daca nu este precizie in proiectare si executare, nu iese nimic.

Revenind la intrebarea dvs., din zvonuri stiu ca au murit doi soldati care turnau betoane. Nu stiu cum s-a intamplat. A venit procuratura, a fost valva foarte mare.

Dupa aceea a fost o mare tragedie, o tanara de 21 de ani a murit in sala mare, a Unirii. A calcat pe o scandură care nu era asigurata. Eram prin preajma cand s-a intamplat. S-a anuntat imediat, s-a aflat pana sus de tot, nu era gluma la chestiile astea. Lucrurile erau foarte severe.


Sursa foto

La Casa Poporului au lucrat atat civili, cat si militari, iar in ceea ce priveste existenta unui buncar antiatomic, Petrescu a spus:

Deci, s-ar putea ca in zona adapostului sa existe ceva similar, dar este o zona foarte mica si pe care eu nu am proiectat-o, pe care a facut-o armata si chiar nu am avut acces la proiectul asta. Insa, in rest, 80% din suprafata cladirii are un singur subsol, care este subsolul tehnic si care a fost vizitat de presa, de toata lumea.


Sursa foto

Intr-un text semnat de Andrei Pandele si publicat in editia revistei National Geographic din septembrie 2008, aflam urmatoarele lucruri:

Numai costul gigacaloriilor si al iluminatului electric depaseste 6 milioane de dolari pe an, cat un oras.

Sunt candelabre cu 700 de becuri. Instalatia de aer conditionat, complet neeficienta, are nevoie de o jumatate de tona de freon pe an, substanta interzisa pentru ca e vinovata de distrugerea stratului de ozon.

Cele 18 lifturi consuma 50 kWh fiecare, adica dublu decat ar fi normal.


Sursa foto


Sursa foto

"O puzderie de agregate si componente marunte au fost produse de firme romanesti de stat care intre timp s-au privatizat.

Inlocuirea si intretinerea lor sunt extrem de scumpe. De exemplu, clantele in stil baroc au fost produse de Urbis, care ulterior a fost cumparata de o firma suedeza. Inlocuirea unei clante defecte a ajuns sa coste 1.000 de euro bucata", continua Andrei Pandele.


Sursa foto

Alte lucruri interesante despre Casa Poporului

Pentru ca Palatul lui Ceausescu sa poata fi ridicat, o buna bucata din Bucuresti, cu tot cu istoria si geografia ei, a trebuit stearsa la propriu de pe fata pamantului, asa cum stergi cu radiera un desen in creion care nu iti place.

Demolarile in zona Uranus au inceput in 1982 - aici puteti vedea poze de dinainte si din timpul demolarii cartierului pentru a face loc constructiei Casei Poporului.

Aici mai gasiti un set de fotografii rare cu fostul cartier Uranus-Antim-Rahova, inainte de a fi demolat pentru construirea Casei Poporului.

Exista o seama de legende urbane despre Casa Poporului - printre ele, cica are 2 buncare antiatomice si 8 tuneluri de fuga, si cel putin unul din ele este izolat cu plumb. Are o vasta retea de tuneluri, parte din catacombele Bucurestiului, iar Ceausescu ar fi vrut sa faca linie de metrou intre Casa Poporului si Baneasa.

Nu e de neglijat si ca la Casa Poporului puteti gasi cel mai ieftin restaurant de Bucuresti, unde, de exemplu, o ciorba te costa doar 3 lei si 15 bani sau ca este unul din cele mai romantice 10 locuri din Bucuresti pentru un sarut perfect.

In sfarsit, un lucru bine stiut de catre orice animal urban care citeste metropotam frecvent este ca exista o terasa foarte misto in cadrul Muzeului National de Arta Contemporana (terasa MNAC) aflat in incinta Casei Poporului. MNAC-ul, de altfel, are din 2014 un director nou, domnul Calin Dan, care are planuri mari pentru viitor.

Pentru a va face o idee si mai exacta, va invitam sa vedeti si cum arata pe vremuri locul in care acum este Palatul Parlamentului, dar si cum ar schimba Metropotamul aceasta cladire.

Pe aceeasi tema:




Nici un comentariu inca vrei sa comentezi?

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera