..dar unde sunt statuile de altadata?

In ultima vreme, ca un gest de curtoazie politico-culturala, cu ocazia vizitelor diversilor oficiali straini, se obisnuieste inaltarea unui edificiu sculptural care trimite la cultura sau istoria respectivei tari. Poate mai bine asa, decat cum s-a intamplat in cazul vizitei de luna trecuta a presedintelui Coreei de Sud, cand in dreptul Casei Poporului, in fata balconului prezidential, trona un banner imens care ura bilingv si bi-drapelat bun-venit presedintelui Roh Moo-Hyun. Din fericire nu s-a apelat si la portrete-puzzle gigant facute din manifestanti cu cartonase deasupra capului.

Un asemenea edificiu, care a ridicat voci nemultumite, este statuia lui Omar Khayyam, nascuta prin grija Ambasadei Iranului in 2001 odata cu vizita unui oficial din aceasta tara. Desi cei mai multi contesta temeinicia alegerii (cu alte cuvinte "ce legatura are, domne'?"), nu acesta poate fi neaparat un motiv de discutie, caci nu strica nimanui sa se apropie de o statuie, sa vada a cui e, sa se scarpine intelectual in cap, apoi sa se duca acasa la o enciclopedie sa caute cine a fost Omar Khayyam. Ok, asta nu prea se intampla.



Pentru cei fara disponibilitate de cercetare, va informam ca domnul imortalizat in discutie si statuie este un poet persan, cunoscut lumii mai putin prin faptul ca a calculat unul din primele calendare si a realizat ca pamantul nu e o tava sub care ard gheenele iadului, nici buricul ...universului, ci ca povestea sta asa cum stim cu totii din cartea de astronomie. Khayyam este cunoscut mai ales ca poet, prin creatiile sale literare numite rubaiate (sau catrene) *exemplu mai jos

Ceea ce este chestionabil in "afacerea Khayyam" este in primul rand realizarea. Cu autor necunoscut la adresa, statuia este din ghips, care incepe sa cedeze la intemperiile climatului nostru naravas. In plus, exista si alte consideratii de ordin estetic. Care este indoielnic. Alta problema este considerata de oamenii de specialitate a fi amplasarea ei.

Aflandu-se acum in parcul Kiseleff, in locul unde a existat o statuie a Regelui Ferdinand si unde generatiile mai noi nu au vazut decat Monumentul Soldatului Sovietic, ea "nu pune in valoare spatiul de altfel foarte generos". In plus, odata cu lucrarile de amenajare din zona, in fata ei troneaza o groapa imensa, care a inghtit potecuta croita direct prin iarba si a rupt accesul catre placa explicativa prea alba pentru a fi citita de la departare (foto editata intru mai buna descifrare).



Speram la o re-editare mai solida, mai ...poetica a statuii (si daca tot suntem la nemultumiri, craitele crescute in jur in salbaticie mi-au amintit trist de Straulesti. Cimitirul. Groapa a ajutat mult la aceasta senzatie)



*Ce-s oamenii? Podoabe ce-atârnă din tărie,
Sosesc, se duc şi iarăşi sosesc aici sub soare.
Din buzunarul humei şi-a cerului cutie
Mereu făpturi s-or naşte, căci Dumnezeu nu moare.