Timisoara - Mica Viena - putina istorie

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
Azi facem cativa pasi prin Mica Viena de "ieri" si "alaltaieri", brat la brat cu istoria si povata lui Blaga care ne aminteste ca "istoria e mai folositoare pentru viitor decat pentru trecut". Timisoara, cu premierele ei avangardiste, cu lectii bune de stiut pe de rost despre arhitectura barocului, e o "halta" obligatorie pe orice traseu catre Occident.

Atestarea documentara a castrului Tymes dateaza din preajma anului 1266. Primul "branci" spre caruselul cu inovatii a venit din partea regelui Carol Robert de Anjou, la porunca caruia a fost construit Castelul Huniade, cea mai veche cladire din oras.

stampaSursa

Timisoara veche zidita in "stele de piatra" (fortificatii de cetate)

Cetatea moderna a Timisoarei, ravnita de toti sultanii, vanata de puterile centrale mai tarziu, a fost construita intre anii 1723 si 1765. Piatra de temelie s-a asezat in 25 aprilie 1723. Constructia cetatii a durat 42 de ani si a costat 20 de milioane florini austrieci. Proiectul cetatii  arata cam asa: o centura tripla de santuri in forma de stea cu ziduri masive (inaltime de 12 m si o latime de 50 de picioare).

Cetatea de pe Timis
, nu se gasea de fapt pe Timis, ci pe afluentul sau, Bega. Acesteia i se daduse drumul prin santurile cetatii si prin oracaitul broastelor de sub salciile inflorite...In fortificatii erau zidite tunuri... Orasul se afla inghesuit intre aceste fortificaţii; pentru el ramasese prea puţin loc. In acest loc mic isi ridicase ordinul calugarilor capucini bisericile sale cu fatade baroce,   iar armata, comenduirea local. Langa ea, se lipisera cateva  scoli si teatrul. Langă biserici se inalta palatul comandantului fortificatiei, feldmaresalul baron von Engelshofen.

Acesta si-a mutat cartierul general in cetate, deasupra temnitelor ostirii, de unde putea vedea si cu ochiul liber intrarile si iesirile regimentelor si strajile dinaintea portilor. Ferestrele sale erau mai inalte decat fatadele capucinilor; deschideau orizontul si spre izlazuri, unde-si aveau corpurile de husari scoala de calarie. El se mutase in cea mai mare cazarma, ceva mai sus de piata mica, langa biserica capucinilor, acolo unde Timisoara arata ca o mica poza a Vienei. Din pricina vietii luxoase a armatei orasul fusese supranumit "mica Viena".

Cazarma ardeleana s-a construit intre anii 1719-1930. O constructie in forma  zig zag cu o lungime de 483 de metri, socotita ca cea mai lunga cladire din Europa. Denumirea a luat-o de la Poarta ardeleana, vecina sa. Mai tarziu s-a numit cazarma Transilvaniei. In mijlocul fatadei se afla Poarta principala cu Turnul de Veghe. De aici se putea observa toata campia care facea hora in jurul  cetatii.

castelul huniazilor

Castelul Huniade: la stanga strajuit de piata Alba Iulia, in drepata, de turnul bisericii Sfantul Gheorghe.

Castelul Huniade. Pe acest loc a fost construita initial resedinta lui Carol Robert d'Anjou. Principele a vizitat Timisoara in anul 1307. Dupa aceasta vizita a inceput constructia palatului care a durat opt ani. In anul 1316 se muta la Timisoara cu sotia sa, Maria. El muta si capitala tarii la Timisoara. In anul 1468, Ioan Corvin este numit ban al Severinului in 1446.

Din 1455 ceteata Timisoarei cat si imprejurimile ei revin lui Ioan Huniade. In acest castel a copilarit Matei Corvin, ales rege al Ungariei in ianuarie 1458. In 1849 castelul a fost grav avariat in timpul revlutiei maghiare cand Timisoara a fost sub asediu. In 1856 a fost reconstruit din temelii in forma de azi de catre austrieci. Azi, castelul Huniade gazduieste Muzeul Banatului. Muzeul e construit in stilul Renasterii Germane, in mijlocul fatadei troneaza statuia Minervei, inaltă de 2,25 metri.

Vis a vis de castelul Huniade, se afla Biserica Notre Dame(astazi este Liceul de Industrie Usoara). La inceputul anilor 1865, in aceasta cladire functiona o scoala de fete, cu patru clase gimnaziale, condusa de calugaritele de la Notre-Dame. Scoala de fete din cetate a fost preluata in 1858 de maicile din Congregatia Maica Domnului. Complexul de cladiri al Institutului "Notre Dame" (din Iosefin),  a fost prima si cea mai mare institutie de invatamant pentru fete din tara.

piata veche


teatru

Cladirea teatrului reinvie dupa incendiul din 1880 (foto, dupa reconstructia din 1882)


Cladirea de azi a teatrului timisorean a fost ridicata (1875) dupa planurile arhitectilor vienezi Helmer şi Fellner, in stilul in stilul renasterii italiene. A costat 1 440.000 de coroane. In 1880, teatrul este distrus de un incendiu. Nu s-a mai pastrat decat o parte din garderoba, un pian si biblioteca. Reconstructia, terminata in 1882, respecta forma originală a fatadei stil Renaissance. In 1882 se reiau spectacolele pe noua scena a teatrului.

Teatrul a fost refacut cu banii statului care a cumparat cladirea. Pe 2 noiembrie '1920, interiorul teatrului e cuprins din nou de un incendiu care distruge toata garderoba. Refacerea teatrului  a inceput in 1923. Cortina se ridica din nou in 1928 pentru spectacolul "Trandafirii rosii" de Zaharia Barsan adus de Teatrul Naţional din Craiova. La inaugurare iau parte membri Inaltei Regente.

ferdinand

Palatul Lloyd. La parterul lui a functionat cafeneau si resturantul Lloyd. Azi aici e rectroratul Universitatii "Politehnice"
.

calea ferata

1900 centrul orasului. Elegant si rafinat, centrul, un batranel istovit dar cu aer senioral, are acum 100 de ani. Croit dupa stilul celor mai moderne metropole occidentale: bulevard larg, dupa moda americana, strajuit la un capat de masivul edificiu al Teatrului iar azi, la celalat capat, de Catedrala Ordodoxa. Intre cele doua artere la mijloc se afla o gradina de flori inconjurata de palate impozante.

podul decebal

Podul Decebal sau "podul de la Neptun". Podul de beton armat pe grinzi cu cea mai mare deschidere din Europa.
In plan secund, in partea dreapta, Palatul Postei, iar in stanga Liceul Pedagogic "Carmen Sylva".

Monumentul Lupoaicei- Romulus si Remus, copia de bronz a lupoaicei capitoline a fost darul oraslului Roma catre Timisoarei (1927).

camera

Camera de Comert si Industrie. Acesta parte a bulevardului se numea popular, Surogat si era locul de promenada al tinerilor

camera de comertSursa
Palatul Camerei de Comert si Industrie

Dinspre Opera spre Catedrala promenada de pe dreapta se numeste "Corso" (un loc bine iluminat, cu restaurante si magazine de lux) iar cea de pe stanga "Surogat".

iosefin
Sursa

Cartierul Iosefin s-a nascut in anul 1744. Aici se aflau vile construite de locuitorii instariti, de origine germana ai cetatii, slujind drept resedinte de vara; de aici si numele de "Maierele noi nemtesti", (maiere egal ferme, gospodarii) in timp ce Elisabetinul era denumit, "Maierele vechi ". In cinstea imparatului Josef al II-lea "Maierele noi " au primit numele de Iosefin, in 1773 (Josefstadt).

iosefini

O privire din anii 30 dinspre Iosefin, spre Bega. Cartierul, separat de zidurile catatii, s-a dezvoltat cu ajutorul Canalului Bega, pe care se transporta marfa

 
Casele de pe acest bulevard cu gradini luxuriante, folosite de burghezii din Cetate drept refugii erau construite dupa "stilul 1900", "secesionist" vienez. Pe malul Begai se construiesc mori, Fabrica de Tigari, in 1846, cea mai veche din Romania de azi, fabrica de ciocolata (azi Kandia) si fabrica de palarii.

Poarta de intrare a cartierului Iosefin este astazi Podul Traian, spre Piata Maria.
sf maria

Piata "Sfanta Maria" cu Monumentul Sfintei Fecioare Maria care a fost ridicat pe locul unde( se pare) ca a fost osandit Gh. Doja, conducatorul taranilor rasculati, din anul 1514 (dupa firul legendei: cand Doja era supus chinurilor, calugarii iezuiti, care intonau imnuri religioase, au vazut in vazduh chipul Fecioarei )

Spre piata Stefan Furtuna (sau Piata Kuttel, de la Carol Kuttel, Primar al Timisoarei in secolul XIX) se afla un turn inalt, alaturat unei cladiri de mica inaltime, cu o cupola impresionanta.  Este biserica ortodoxa din Josefin, inspirat de stilul arhitectonic al Bisericii Sfinta Sofia.

Una dintre cele mai vechi edificii cu caracter religios, plasata sper centrul cartierului Iosefin, este biserica romano-catolica din Josefin care si-a sarbatorit 220 de ani de existenta, in 1994. Biserica, in stil baroc, a fost supusa unui proces de renovare foarte minutios. Dintr-un articol publicat in ziarul "Temes- warer Zeitung", din 27 mai 1928, aflam ca in timpul renovarii crucii de pe turn, s-a gasit in bila, pe care era fixata crucea, o cutie ruginita ce continea doua documente  importante.

piata libertatii

Piata Libertatii are o forma patrata si compozitie simetrica. A fost
botezata pe rand, Piata Paradei si Piata Print Eugen.

Biserica are in curte cea mai veche statuie din piatra ( 1720) a Sfantului Ioan Nepomuk (Johann von Nepomuk) patronul catolicismului din Banat si ocrotitorul Banatului Timisan, cel mai vechi monument al  Banatului. Se presupune ca, statuia a fost ridicata aici, imediat dupa eliberarea orasului de sub stapinirea turceasca. In anii, cind bintuia ciuma, (1738-1739), populatia, greu incercata de acest flagel, se aduna in fata acestei statui, pentru a se ruga, si a promite un pelerinaj, anual, la capela Sfintei Rozalia, construita in acest scop in Elisabetin.

La 15 iunie 1852, pe locul acestui monument a fost ridicat in cinstea eroilor cazuti in asediul de 107 zile din anul 1849 a Cetati Timisoara monumentul "Victoriei" de catre imparatul Francisc Iosif I. In anul 1936, monumentul a fost demolat şi ridicat din nou in Cimitirul Eroilor unde se afla si astazi.

arcul central
Parcul Central fost parc Anton Scudier, dupa numele generalului, comandant militar al cetatii Timisoara(anii 1870)

Din ordinul lui Scudier, pe locul central aflat intre Cetate si Iosefin - unde se afla zi Parcul Central si exista in anii 1770, un cimitir (mutat in Calea Lipovei) - militarii au plantat flori. In vecinatatea acelui parc unde canta fanfara militara, se alfa si terasa Boncescu. Prin fata sa trecea candva stramosul tramvaiului pe calea ferata Timisoara - Bazias. Prima linie de cale ferata a fost construita in anul 1858, si a unitTimisoara de Bazias. Dupa bombardarea sa din anul 1944, gara a fost refacuta la forma initiala. In anii ‘70, ca urmare a modernizarii instalatiilor, cladirea a fost  "îmbracata" in actuala arhitectura.

Primul edificiu al cinematografului Cetate (viitorul Cinama Capitol) a fost inaugurat in 1930. Denumirea scrisa in fatada cladirii in limba maghiara :Teatrul de Fotografii Miscatoare. Gradina de vara cetate s-a amenajat in anii 1920.

Bulevardul Gheorghe Lazar,  face legatura intre orasul vechi si cartierul sau marginas "Mehala" batranul sat sarbesc din care mai mereu se auzeau cantece. Intre ele se afla un vast loc viran, pe care, dupa razboi, s-a construit un cartier de locuinte, "Circumvalatiunii". Mehala, un cartier marginas , care raspunde si la numele de Franzstadt, e sigurul cartier care, din timpul stapinirii turcesti (1552- 1716) si pina cand Timisoara a ramas oras liber al regatului Ungar, (1781)- a fost un cartier autonom. Mehala, nume ce vine din limba turca" Mahale" nu a devevenit o mahala ci o comuna la 1910.

In urbea de pe Bega, iubita de porumbei cel putin la fel ca si de locuitorii ei, recordurile de civilizatie si urbanism au curs valuri, valuri ca licoarea cu guler alb: doar a avut prima fabrica de bere (1718). Cel mai fain certificat de noblete: a fost primul oras de pe Batranul Continent ale carui strazi au fost iluminate electric (1884). Sa mai trecem pe cartea sa de vizita: prima retea de telefonie (1881), prima strada asfaltata (1895), primele proiectii cinematografice (1897), primul tramvai electric (1899)

 Episodul II va rasfoi pagini vechi (cu si..) despre cladirea Primariei, Bastion, Catedrala, Piata Operei, Domul, Fabric s.a.

 Va urma...


Informatii: Octavian Lescu;  Else von Schuster, Miloš Crnjanski (Migratiile)
Foto: primariatm.ro;



1 comentariu

Timisoara - Mica Viena - putina istorie
Timisoreanu
#1 -

Comentariu nou

Super articol, felicitari

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera