Retro: cum se mergea in Bucurestiul anilor '80

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
De obicei, cand spunem retro, ne gandim asa, la o perioada idilica, frumoasa si trecuta, cu farmecul prafului vintage pus peste ea. In minte ne vine imediat o lume eleganta, oameni pe care ni-i imaginam diferiti, boemi si poate frivoli, imbracati in haine frumoase. E imaginea nostra nostalgica despre retro, imbracand aproape automat trecutul in haine de gala. Din pacate, istoria Romaniei nu permite asta in totalitate. Daca atunci cand ne referim la interbelic, ne vin in minte bomboneriile, palariile alrgi sau trasurile trase de cai, cand vine vorba de perioada comunista totul se infasoara intr-un gri ponosit si trist.

Cum te deplasai in anii '80? Industria automobilelor care explodase in alte tari la noi se traducea prin celebra Dacie si cate un Lastun ocazional, iar trasuri nu mai erau de mult timp. Cautand in Anii '80 si bucurestenii (editura Paideia, 2003), o carte sub forma unui dictionar al perioadei comuniste, am vazut ca referirile la transport nu sunt multe. De ce? Pentru ca variantele nu erau multe.

Transportul in comun insemna in primul rand ITB, Intreprinderea de Transport Bucuresti (devenita dupa revolutie RATB) si nou infiintatul metrou. "Tramvaiele, autobuzele si troileibuzele din Bucuresti sunt tot mai vechi, mai murdare si mai descompletate". Tot atunci se desfiinteaza si posturile de taxatoare, ceea ce incurajeaza blatistii. "Intr-un spatiu in care nu puteai arunca nici un ac, cu greu se gandea cineva ca ar mai fincaput si niste controlori de bilete". Un bilet costa atunci diferit in functie de distanta parcursa, intre 40 de bani si 2 lei, in timp ce un bilet de metrou era 1 leu.

Tot atunci a aparut, tot pentru a economisi motorina, autobuzul cu gaz lichefiat, pe al carui acoperis erau montate "2 butelii lungi, cumplit de inestetice si, probabil, destul de ineficace., adevarate "bombe umblatoare" care au fost poreclite "Elena Gay", o parodie a numelui Enola Gay (primul avion care a lansat bomba la Hiroshima) si bomba noastra nationala, Elena.

Tot la inceputul anilor '80 se deschide si primul tronson de metrou (Timpuri Noi - Republica - 6 statii), pentru ca apoi sa se realizeze mare parte dion structura pe care o stim noi acum. "Dambovita, apa freatica si lucrul de mantuiala au transformat statiile in mici lacuri subterane (...) multi ne plimbam cu metroul, fara nici un tel anume". La inceput, statia de la PIata Romana nu exista iar ceausescu, preocupat ca intotdeauna de sanatatea oamenilor, a spus ca "oamenii s-au cam ingrasat si ar trebui sa faca mai multa miscare, mergand pe jos". Probabil acelasi motiv il invoca si pentru lipsa mancarii.

Daca nu aveai masina, dar nu vroiai totusi sa mergi cu mijloacele de transport in comun, existau atat taxiuri de stat, cat si "particulare", mici afaceri ilicite in care oamenii isi foloseau masinile pe post de taxiuri pentru a mai castiga niste bani in plus, bani care erau destul de multi, putand ajunge pe noapte chiar si la "1000 de lei, la un salariu mediu de 2000-2500 lei. "

Bineinteles, mai era si varianta bicicleta (ah, Epoca de Aur), care a cunoscut un real succes in anii '80. Celebrul Pegas era inlocuit daca aveai noroc de bicicletele sovietice Ukraina, mai performante si mai rezistente, sau de Sputnik, bicicleta de "semi-curse, cu 4 viteze".

Cea care a facut istorie in perioada comunista a fost Dacia, masina simbol a acelor vremuri, in varianta 1300, care se achizitiona de obicei in rate, cu 25% avans. "Timpul de asteptare, dupa achitarea avansului, era de 3-4 ani. Ratele se plateau in 12, 24 sau 36 de luni. Banii se depuneau la CEC - 70.000 lei". Cele mai simpatic era insa Lastunul, "conceput si fabricat in cadrul Politehnicii din Timisoara, era o reusita perfecta a combinatiei dintre monstruos si ridicol". Avantajul? Jumatate din pretul unei Dacii. De fapt nu, cel mai simpatic era Trabantul, tot cam la jumatate din pretul unei Dacii, dar de fabricatie germana. Masinuta din carton iti starneste si acuma zambete cand mai vezi cate una ratacita prin oras.

Iarna circulatia masinilor era interzisa iar in restul anului in weekend se circula ba numerele cu sot, ba cele fara sot, pentru a nu fi aglomeratie si a se limita consumul de benzina. De fapt, una dintre marile probleme ale transportului in anii 80 era benzina, cu scumpiri periodice, urmate de rationalizari. Era o cantitate fixa la care un sofer avcea dreptul lunar, in functie de orasul sau judetul in care se afla. "Benzina autovehiculelor de stat era vopsita in rosu, pentru a putea fi detectata in rezervoarele particularilor, proba clara ca era de furat".

Sursa informatii: Anii '80 si bucurestenii (editura Paideia, 2003)



Nici un comentariu inca

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera