Retro: Piata Universitatii - acum si acum... 100 de ani

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Este un spatiu in Bucuresti cunoscut de toti. Este punctul de intalnire poate cel mai popular si locul care are caracteristicile cele mai apropriate de definitia occidentala a unui spatiu "cosmopolit", atragator prin diversitate, respingator prin detalii nefunctionale cat si prin discrepante opulente, este un loc incarcat de istorie, de semnificatii. Despre ce vorbim? Piata Universitatii - o retrospectiva.

Orice oras are locuri care il definesc, care ii confera o identitate  - un snapshot mental pentru turisti, un punct de interes public pentru bastinasi, un loc care poate fi supus catorva linii conturate pe o hartie pentru a fi recunoscut. Nu vorbim de acele mici spatii incarcate cu detalii, care se imprima in mintile oamenilor prin particularitatile lor, vorbim de spatii reprezentative  - in masura in care putem afirma asta, Piata Universitatii reprezinta acest concept pentru Bucuresti.

universitate-bratianu5 universitate-bratianu2

Gandita pentru a defini axele nord-sud si est-vest ale capitalei dupa 1880, "marea intersectie" urmareste scenariul hausmannian de modernizare urbana - in spiritul influentei pariziene specifice acelor vremuri. Aceasta intersectie nu a evoluat niciodata ca o piata monumentala, ci s-a conturat ca un nod rutier, cel mai important al capitalei, prin situarea sa in centrul geometric al orasului.

In micul Paris de mult apus, "la grande croisee" era un loc in care pietonii isi mai puteau etala pasul in promenade destinse alaturi de masinile care inca nu sugrumau bulevardul, nici prin numar nici prin setea de deplasare. Specific marilor bulevarde bucurestene ale vremii regasim liniile de tramvai iar in centrul intersectiei era pompos amplasat monumentul dedicat lui I.C Bratianu, pe atunci piata purtandu-i si numele.

Astazi acest loc in oras poarta denumirea Piata 21 Decembrie 1989, in cinstea celor ce au murit atunci in momentele frenetice ale asa-zisei noastre revolutii. Asadar nu este vorba de o piata,cand vorbim de Universitate ci de doua - spre nestiinta multora ce parcurg zilnic acest loc, Piata Universitatii fiind doar spatiul dispus in fata Universitatii.

universitate-bratianu4

Aceasta Piata se inscria intr-un ax incarcat de monumente importante pe directia est-vest, incepand cu cel din Piata Rosetti si culminand cu statuia lui Kogalniceanu, din piata cu acelasi nume. Piata Universitatii este deschisa in 1857, cu ocazia initierii lucrarilor pentru primul corp al universitatii bucurestene (arhitect A. Orascu), caracterul ei fiind definit de 4 statui, realizate pe parcursul a 6 decenii: principele Mihai Viteazul (1876, sculptor Carrier-Belleuse), [despre care se spune (si nu pare sa fie un mit urban, totusi) ca are bustul unei statui care trebuia sa fie a Ioanei d'Arc] si carturarii Ion-Heliade Radulescu (1882, Ettore Ferrari), Gheorghe Lazar (1886, Ion Georgescu) si Spiru Haret (1935, Ion Jalea).

Epicentrul vietii culturale bucurestene, Universitatea a fost ridicata in mai multe etape, urmand principiile estetice ale stilului neoclasic. Fatada existenta si astazi a fost realizata intre 1921-1943 (arhitect Nicoale Ghika-Budesti), adaugarea (inaltarea) aripilor noi la corpul central producandu-se in urma bombardamentelor din 1944. Cladirea Universitatii si Scoala de Arhitectura nu pot fi separate de evenimetele din 1989 si 1990 care au modificat istoria noastra recenta.

universitate-bratianu3

Fatadele Universitatii asteapta astazi in democratia post-decembrista o apreciere ce nu mai soseste, atat prin potentialul ratat al unui concurs de design (exemple de proiecte studentesti aici) ce ar fi valorificat spatiul dinspre strada Edgar Quinet, realizand un pietonal ce ar fi animat viata studenteasca in acea zona, precum si prin aglomerarea creata prin prezenta librariilor (anticariatelor) ambulante de pe bulevardului Elisabeta.

Pe partea opusa a Pietei Universitatii amintim palatul BCR, (opera arhitectului Oscar Maugsch - 1906), care lasa neterminata, in simterie, fundatia unui alt edificiu. Pe acea fundatie se realizeaza intre 1934-1935 un imobil de birouri, Palatul Creditului Industrial (arhitect G.M. Cantacuzino), ce se doreste o interpretare a cladirii BCR, intr-un stil clasicist sobru. Undeva in toata imaginea aceaasta, intr-o paleta arhitecturala asa diversa, s-au strecurat si parcarile auto, care in lipsa altor spatii (deja nu mai e o problema a capitalei, e o constatare "fireasca") au mancat spatiul public, care altminteri invitau la promenada "de bulivar".

universitate-bratianu1

Revenind in "marea intersectie", remarcam lipsa oricarei posibilitati de a ajunge pe partea opusa, spre TNB ori spitalul Coltea, decat prin pasajul Universitatii, realizat in perioada socialista cu ocazia dezvoltarii magistralei de metrou M2. Desi la viteaza cu care se deplaseaza vehicolele in trafic, am putea lejer sa ne strecuram printre ele, in ironia situatiei si spre disperarea soferilor. :) Traficul coagulat repune macar pentru cateva clipe, ce-i drept intr-un disconfort total, pietonul pe primul loc.

Pe spatiul pe care acum troneaza falic Intercontinetalul si apasa greu Teatrul National, candva se putea vizita un circ in aer liber, in preajma caruia existau buticuri ce ispiteau cu mici si bere si o mustarie pe nume “Zori de zi”.. Altii isi amintesc de agentiile de pariuri amenajate in casute de lemn, imprastiate ca ciupercile pe acel maidan animat.

universitate-bratianu6

Toate acestea sunt rase de pe fata Bucurestiului in momentul in care se stabileste realizarea unui hotel reprezentativ in acest spatiu, in urma unor analize urbanistice ce propagau ideea dezvoltarii zonei prin functiuni turistice, culturale ori administrative. Intre 1968 si 1970 este ridicat Hotel Intercontinental (arhitecti Hariton, Nadrag, Moscu), noul Teatru National fiind realizat intre '64-'73 intr-o maniera contemporana epocii, salile fiind echipate cu instalatii de scena de varf.

Insa ca orice lucru bun, si acest edificiu a cazut prada deterioarii, in urma cutremului din '77, "recarosarea" realizata in 1984 (arhitect Cezar Lazarescu) prezentand un concept mult mai vag si un volum greoi si lipsit de elemente spectaculoase. Este varianta pe care o vedem si astazi, sa fie oare limbajul arhitectural de vina pentru prezenta asa redusa a bucurestenilor, cand vine vorba de teatru? Poate ca da..

tnb
feed my culture

In cele din urma incercam sa ne imaginam. Cum ar fi fost sa te plimbi de pe o parte pe cealalta a bulevardului, avand ca reper central o statuie impozanta si nu doar un ceas ori un brad steril si artificial - noroc ca nu trebuie sa ne legam la cap cu parcurgerea unor asemenea spatii, doar avem pasajul - ce usurare!.. Cum era sa auzi zdranganitul ce prevestea sosirea tramvaiului, si zarva circului presarata cu must si bere, in functie de sezon desigur, monsher.

Traversam din nou pasajul, ne postam pe bordura de beton a gardului de la Palatul Sutu, poate singurul ce a ramas un pic fidel vremurilor apuse ale Bucurestiului interbelic.. Ne odihinim un pic si sub umbra firava a copacilor ce abia inverzesc, inchidem ochii si cautam acel loc ..incarcat de "identitate".




2 comentarii vrei sa comentezi?

Retro: Piata Universitatii - acum si acum... 100 de ani
Adi Stoiean
#1 -

Cariera tata

pot spune cu mana pe inina...si fara pic de teama de a fi luat drept ciudat...ca daca ar exista mai multi oameni cu o gandire ca a ta 'moncher' ... lumea asta sau cel putin orasul asta imbuibat de frexe facute cu placa si flegme aruncate de parveniti in masini 'bengoase' ar fii mai bune, cu singuranta. Intradevar avem nevoie sa ne cunoastem istoria si mai ales sa o respectam, intradevar ar trebui sa avem nevoi mai elevate decat banalul iesit in club si zbenguit pe ritmuri electronice, ce seamana din ce in ce mai mult intre ele...dar cine sa observe asta...nu mai stim ce inseamna viata...totul in jur este comercial...si totul se invarte in jurul banilor...valorile mor...incet...dar sigur...TRIST..dar oamenii ca tine..tin speranta vie in mine...

Retro: Piata Universitatii - acum si acum... 100 de ani
Anton
#2 -

Foarte bine

E foarte bine venit un astfel de articol. Cred k metropotamii ar trebui sa se gandeasca mai mult la acest gen de scrieri: despre vechiul Bucuresti. Si nu numai despre cum arata, ci si despre oameni, despre obiceiuri, si altele.
Multumim Adi Stoiean.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera