Remember 10 Mai

"Sarbatoarea regelui Carol e si sarbatoarea României! Netrebnic românul care nu-si uita astazi de pasurile lui" (Pompiliu Eliade, 1903)

Poate unii dintre noi isi mai aduc aminte de la istorie despre insemnatatea  zilei de 10 mai pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.
Era Ziua Nationala a Romaniei, ziua regelui (si a regalitatii implicit), ziua in care, la 1866, Carol I isi jura drept si constitutional, in fata Parlamentului, devotamentul "fara margini catre noua patrie si acel neînvins respect pentru lege."

Era data la care Bucurestiul se imbraca in straie de sarbatoare, asa cum le placea cronicarilor vremii sa vorbeasca,  se primenea si se impodobea pentru a-l intampina fastuos pe rege si pentru a-l elogia drept un "Fat Frumos, care se urca pe vârful muntelui ca un vultur."

Ce se intampla in oras la vremea aceea? In Piata Universitatii defilau in costume de parada armata, nobilimea, negustorii si studentii, peste tot se organizau ospete si banchete in aer liber, se dadea mancare la saraci; prin oras defila chiar un car unde brutarii coceau paine pe care o aruncau multimii.

Unele povesti pe care le-am auzit si noi vorbesc despre sarbatorile spectaculoase de la 1881 cand s-a proclamat regatul si despre cele de la celebrarea a 25 de ani de la proclamare, in 1906. Atunci, un car al sapunarilor a defilat cu o statuie a lui Carol I facuta din sapun si glicerina care s-a topit de caldura si alt car tras de 24 de boi reprezentând noua matca a Dâmbovitei, era gata sa se prabuseasca, lovindu-se de un balcon.

Dupa al doilea razboi mondial, evident, monarhia a fost inlaturata odata cu orice simbol reprezentativ. Ziua Nationala a Romaniei a devenit 23 august, care la randul ei, dupa caderea comunismului a facut loc lui 1 Decembrie.

Asocierea pe care o face azi romanul cu aceasta data este mai degraba de "zi libera" si se orienteaza in calendar sperand ca pica intr-o zi lucratoare cand va putea dormi in mod legal pana la pranz. Despre identitate nationala sau sentiment patriotic nu a credem insa ca a fost vorba nici acum 100 de ani, cu singura diferenta ca poate atunci romanii se distrau ceva mai bine.