Luna Bucurestilor

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
Acum 71 de ani, asadar in 1935, se sarbatorea pentru prima oara oficial Bucurestiul. Oficial insemnand mai degraba cu tam-tam si cu implicarea autoritatilor si cetatenilor deopotriva, nu ca pana atunci s-ar fi petrecut ceva in secret. Manifestarea initiata de primarul de la vremea respectiva, AL. G. Donescu raspundea "nevoii de insufletire a oraselor, dupa modelul din strainatate."

Fanfara la defilarea Tinerimii Romane, 1935

Sarbatoarea de proportii era menita sa atraga catre capitala "provincia si strainatatea" prin urmare activarea sau inviorarea comertului si imbogatirea economiei nationale. In plus, evenimentul era mai intai un fel de expozitie uriasa a Bucurestiului in care se "vernisau" cele mai importante realizari urbanistice si apoi o manifestatie completa ce includea de la raliuri automobilistice pana la ultimele noutati ale timpului gen o demonstratie de televiziune.

Programata in perioada mai-iunie, sarbatoarea trebuia organizata cu multe luni inainte cu lucrari de construire sau reabilitare a cladirilor si a spatiului expozitional. Acest spatiu reprezenta "o istorie vie a orasului, prezentand ce a fost, ce este si ce va fi in Capitala tarii." Pentru prima editie s-a reconstruit Centrul Vechi, cu ulitele de altadata (secolul al XIX-lea) si cu tot aspectul lor specific.

Carol al II-lea in fata machetei orasului la Expozitia

S-au organizat festivitatile "Zilei Cartii" si expozitii de pictura si fotografie. Un mare punct de atractie a fost "Ziua breslelor" cu defilarea carelor alegorice ale tuturor meseriasilor pe Calea Victoriei. Apoi mitinguri aviatice, parade militare, activitati sportive, concursuri de tarafuri la Arenele Romane si chiar un concurs pentru stabilirea celui mai batran bucurestean.

Care alegorice ale muncii, Rochia moderna, 26 mai 1935

Car alegoric - Broderia, 26 mai 1935

Faptul ca evenimentul era pe cale sa devina celebru precum carnavalul venetian s-a datorat numarului foarte mare de vizitatori din toate colturile tarii. Si asta pentru ca organizatorii au gandit si un sistem de facilitare a venirii acestora, mai exact un card, pardon Carnet de participare, care costa 40 de lei si care asigura nu doar intrarea libera la toate expozitiile si manifestatiile dar si reduceri considerabile la diverse produse.

foto

Concluzia primei editii a fost ca e una din cele mai profitabile si fericite idei atat pentru imaginea capitalei cat si pentru economie; evenimentul a adus "un spor declarat de peste 3,250 de milioane de lei." Acum 71 de ani.

Ce s-a intamplat cu aceasta sarbatoare in mod evident de mare amploare dar de care astazi nu isi mai aminteste aproape nimeni? S-a repetat de inca sase ori, cu acelasi succes, pana in 1940 cand apele tulburi ale razboiului au sters orice urma de stralucire si de sarbatoare din viata Bucurestiului. "Au ramas sa ne aminteasca scurta ei viata (a Lunii Bucurestiului, n.r.) realizarile edilitare si urbanistice ale celor cativa ai unui oras care a ocupat multa vreme locul 1 in randul centrelor urbane din sud-estul Europei."

Curtea de Onoare a Expozitiei, Luna Bucurestiului 1936

Acum serbam Bucurestiul toamna. Poate fara implicarea si stralucirea despre care citim in carti, insa promitator pentru un oras pe care ne-am obisnuit sa-l ignoram si care merita readus la viata. S-a ales relevanta istorica a datei - 20 septembrie - prima atestare documentara, iar felul in care este conceput programul ne-a linistit oarecum in privinta spaimei de look-ul terifiant tip Festivalul Berii.

In ciuda faptului ca romanul e imprevizibil, mai ales cand e rost de chef in strada, salutam orientarea organizatorilor spre latura artistica si culturala cel putin in Centrul Istoric. Soare sa fie. :)

Sursa info si foto: O "Luna" Din Istoria Bucurestilor, Ionel C. Ionita, editata de Centrul de Proiecte Culturale ArCub, 1998.



Nici un comentariu inca vrei sa comentezi?

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera