Locul saptamanii: Palatul doamnei si al coconilor

Printre ultimii voievozi ai Tarii Romanesti care au adaugat ceva, ca pe un pergament tridimensional, in zidurile Curtii Vechi, a fost Stefan Cantacuzino.

Intr-o zi sumbra de vara din luna lui gustar a anului 1714, la Constantinopol, cu mare pompa, erau decapitati Constantin Brancoveanul si cei patru fii ai sai. De plangerile rele la Inalta Poarta, care au dus la mazilirea lui Brancoveanu, nu era strain varul sau, Stefan Cantacuzino, care i-a urmat cu mare graba la tron.

In acea zi, cand securea atarna deasupra capetelor brancovenilor, sotia lui Stefan, doamna Pauna, se afla la Manastirea dintr-un lemn "pentru închinăciune şi pentru chip de evlavie". Auzind de nenorocire, "au lovit pe această doamnă a lui Ştefan-vodă nevoie, lovitură, îndrăcire, cât s- au speriat toţi câţi erau acolo cu dânsa şi să mira ce să-i facă. Şi multă vreme cu această îndrăceală au fost."

De numele doamnei Pauna se leaga existenta Palatului doamnei si al coconilor. Dupa executarea lui Brancoveanu, Stefan Cantacuzino a devenit domnul Tarii Romanesti. In cei doi ani cat a stat pe tron multe bune n-a facut, ba chiar a atras nemultumirea Portii Otomane din cauza informatiilor pe care le strecura austriecilor. Asa ca la nici doi ani de la inscaunare, domnul Stefan a fost luat pe sus de turci si i s-a facut felul in luna florar a anului 1716.

In scurtul timp cat a haladuit prin saloanele Curtii Vechi - pe vremea aceea destul de noua, de altfel - s-a gandit sa faca doamnei sale si puilor de domn, un fel de gradinita, ferita de agitatia Curtii. Asa ca a ridicat "un frumos si mic palat cu opt odai, ocupand pentru acest edificiu si un colt de gradina", dupa cum consemneaza secretarul curtii, Maria del Chiaro.

Palatul doamnei si al coconilor, cu parter si etaj, de 10 m inaltime, este astazi Curtea Sticlarilor - ce a mai ramas si din ea.





Zidurile originale s-au pierdut aproape complet in timpul dezastrelor care au afectat Centrul Vechi in secolul 19, dar ce a ramas in picioare este considerat cea mai veche constructie laica din zona.


In spatele zidurilor pe al caror fronton scrie 1857 si unde azi gasim Lucky 13 si Revenge, era odata Palatul doamnei Pauna si al coconilor domnesti


Strada Soarelui



Ruinele din strada Soarelui (in fundul Curtii Sticlarilor) au fost prima oara a fost cercetate in amanuntime prin anii '70, apoi, in 2006, s-au efectuat cercetări arheologice preventive pentru întocmirea unui studiu de specialitate necesar fundamentării obiectivului de investiţii Restructurare şi revitalizare urbană a Ansamblului voievodal Curtea Veche.


info: Bucuresti - Ghid Turistic, Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu, Ed. Sport-Turism, 1978