Locul saptamanii - Palatul Mogosoaia

La vreo 11 km de Bucuresti se afla Palatul Mogosoaia, in comuna cu acelasi nume, denumita dupa sotia boierului Mogos, caruia ii apartinusera domeniile cumparate la sfarsitul secolului 17 de Constantin Brancoveanu. (In paranteza spus, este interesant de remarcat toponimia care provine in multe cazuri de la numele unor femei: Mogosoaia era sotia lui Mogos, Baneasa este sotia unui ban, Preoteasa - e de la sine inteles, Vrancioaia, Voineasa, Clucereasa etc)

In 1702 se termina constructia palatului domnesc de pe malul lacului Mogosoaia. Cladirea initiala era destul de diferita de ceea ce se vede acum, insa stilul ei arhitectural, compus din diverse surse de inspiratie arhitectonica, se incadreaza in asa numitul stil brancovenesc (un fel de baroc romanesc): o combinatie de elemente venetiene si otomane, renastere italiana amestecata cu bizantin.



Una din caracteristici este pridvorul larg, deschis, cu arcade. Decoratiunile aplicate sau sculptate in piatra reprezinta motive florale, de inspiratie orientala. Alte monumente construite in acelasi stil sunt bisericile Sf. Gheorghe Nou si Stavropoleos din Bucuresti, manastirea Sinaia si manastirea Horezu.

Pe vremea aceea, curtea era plina de acareturi (cuhnia - bucataria si ghetaria erau in cladiri separate) si casele servitorilor, iar apartamentele domnesti se aflau doar la etaj.  Secretarul domnitorului, italianul Antonio Maria del Chiaro, povesteste despre banchetele boieresti de la palat:
"Era un foarte vechi obicei ca la banchetele solemne de la Curte, ca si la nuntile boieresti, sa nu se ridice farfuriile de pe masa, cand se schimbau felurile de mancare, ci se puneau una peste alta, cat era masa de lunga, incat se facea un edificiu de farfurii asa de inalt, ca boierii comeseni, chiar stand in picioare, nu se puteau vedea dintr-o parte in alta a mesei"
(citat de aici)



Dupa executarea lui Brancoveanu (impreuna cu cei cinci fii ai sai) la Stambul, pentru ca refuzasera sa treaca la mahomedanism, palatul devine o scurta perioada han turcesc si arhitectura sa sufera mult in urma raidurilor otomane din secolul 18.

In secolul 19 domeniul este cumparat de familia de boieri Bibescu, descendenti ai Brancovenilor. Sub ingrijirea lor si lucrul mesterilor francezi si germani palatul isi recapata forma si faima si se imbogateste cu Vila Elchingen, construita de printul Nicolae Bibescu (1830-1890) pentru sotia sa, principesa Helene Ney d'Elchingen.

In 1912 printul George Valentin Bibescu (1880-1941) daruieste palatul sotiei sale, Martha Bibescu, poeta si scriitoare, care il gaseste in paragina si il transforma (cu ajutorul arhitectului sef al Venetiei, Domenico Rupolo) in loc de intalnire pentru cercurile ei culturale.

In 1945 ea il doneaza statului cu scopul de a fi inclus pe lista monumentelor istorice si din anii 50 in el a existat sectia feudala a Muzeului de Arta (colectii de arta feudala se gasesc si azi inauntru), iar Casa de Creatie a Scriitorilor a avut un sediu in Vila Elchingen. Astazi se numeste Muzeul Artei si Arhitecturii Brancovenesti, este in curs de restaurare, iar la subsol se afla lapidarium, o colectie de relicve arhitectonice.



Nu doar palatul este o deosebita realizare, ci si parcul care il inconjoara. Plasat la marginea lacului Mogosoaia, fatada dinspre lac da intr-o loggia terasata tip venetian, cu arcade, coloane si un mic labirint de gard viu. Din pacate esti scos rapid din secolul 19 de prezentele impunatoare ale vecinilor de peste lac, care doresc sa faca concurenta palatului prin vile moderniste in culori multe si tari. (acum cativa ani pe malul acela puteai sa vezi concursurile de sarituri in cap ale pustimii din comuna, care venea sa spele caii in lac).

Putin mai deoparte, in mijlocul unui crang, se afla cavoul/capela al familiei Bibescu, unde stau sub umbra pinilor inalti toti Bibestii care s-au perindat prin odaile palatului: Nicolae si Elena, George si Marie Henriette, principii Mihai si George Basarab Brancoveanu, aviatori, cazuti amandoi in primul razboi mondial.

De altfel pasiunea pentru aviatie o mostenisera din familie. Principele George Valentin, care se odihneste in bisericuta construita de Brancoveanu la intrarea in palat, a fost fondatorul Ligii Aeriene Romane, intemeietorul Scolii de Aviatie de la Baneasa si Presedinte al Federatiei Aeronautice Internationale, "ales de zece ori de-a randul de patruzeci si trei de natiuni", cum ne spune placa memoriala.


Principele George Bibescu, foto de pe wikipedia

Cand e cald si soare parcul invie. Turisti vin atat pentru terasele-restaurant si plimbari pe marginea lacului, cat si pentru picnicuri in crang, citit sub copac sau jucat badminton pe alei. Zefirul de primavara adie alene printre gratarele cu mici de la strandul amenajat alaturi, pe marginea lacului.

Ca sa ajungeti acolo cu masina, iesiti din Bucuresti pe Calea Grivitei si mergeti spre Straulesti pana intrati in comuna Mogosoaia. Puteti sa luati si microbuzul de la intersectia Grivita cu fostul bulevard 1 Mai. Va lasa chiar in capatul aleii spre intarea in palat. Intrarea 1,5 lei.