Locul saptamanii - Muzeul Antipa
Cadavrele palide din borcanele de spirt, fiinţele împăiate, cu ochi de sticlă, cu unele cusături vizibile, toată această necropolă a muzeului Antipa mi se părea un ghemotoc de vis în miezul banal al cosmosului"- Mircea Cartaresc - Gemenii, in volumul Nostalgia.
La finalul nuvelei Gemenii (una dintre cele mai frumoase povesti de dragoste aparute in literatura romana) personajele merg in decorul fabulos al Muzeului Antipa. Acolo ajung printr-un culoar secret, iar muzeul devine un spatiu magic, straniu, unde Andrei si Gina, personajele principale, fac dragoste pentru prima oara si, atunci, se trezesc ca au facut schimb de trupuri. Exponatele din muzeu prind viata, se misca si se trezesc. Muzeul Antipa predispune la povesti si la sentimente ciudate, la fantasme, la reflectie si, pana la urma, la stari lirice.
Gina se opri încîntată în faţa fluturilor exotici, care îi apăreau atît de des în vise (şi eu am visat de mai multe ori, de atunci, fluturi uriaşi, multicolori), şi-mi arătă nişte exemplare cu aripile mai mari decît o palmă de om, de un azuriu electric sau un galben palid, mătăsos, terminate în coadă de rîndunică sau în capete de cobră: viermi cu aripi somnoroase. - Mircea Cartarescu
In 1834, prin decret princiar, se pun bazele Muzeului National din Bucuresti. Pana sa ajunga in locul unde il stim si acum, colectiile muzeului s-au mutat de la Colegiul Sfantul Sava in cateva cladiri cumparate de Consiliul Scoalelor, in Palatul Academiei, in cladirea Universitatii, apoi in casa Porumbacu de pe strada Polona.
La inceputul secolului 20 incepe constructia actualului sediu al muzeului din Piata Victoriei, sub conducerea inginerului Mihail Rocco, fatada fiind realizata de arhitectul Grigore Cerchez. Pe 24 mai 1908 a fost inaugurat noua locatie a muzeului, in prezenta regelui Carol I, a reginei Maria si a printului Ferdinand. Cu aceasta ocazie au fost deschise publicului 16 sali, urmatoarele 11 urmand a fi inaugurate in 1914.
Numele si istoria muzeului se leaga indiscutabil de personalitatea lui Grigore Antipa, care a fost directorul institutiei timp de... 51 de ani, incepand cu 1893. El a structurat muzeul, s-a ocupat de colectii, a insistat pe langa guvernul condus de Dimitrie Sturza pentru construirea unei cladiri potrivite pentru "un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala tarii". Pe 23 mai, prin decret legal dat de Carol al II-lea, la implinirea a 100 de ani de la fondarea muzeului si la 40 de ani de cand Antipa era director si a 25 de ani de la inaugurarea cladirii, institutia a primit numele de Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa".
In anii '40, muzeul a suferit atat datorita cutremurului, cat si bombardamentelor din al doilea razboi mondial, dar in 1949 este redeschis, fiind complet renovat, iar in 1957 se mai construiesc doua corpuri de cladire. Nici cutremurul din '77 nu a lasat cladirea muzeului in pace, fiind serios avariata. Muzeul a fost redeschis abia in noiembrie, iar in 1996 se realizeaza lucrari ample de consolidare. Pentru o istorie detaliata a muzeului, intrati aici.
"Ne-am mai venit în fire holbîndu-ne şi chicotind la dioramele cu oamenii primitivi, negri, chirciţi şi goi în jurul vreunui foc de vreascuri." - Mircea Cartarescu
Daca am vorbit putin despre trecutul muzeului, sa ajungem in prezent. Ce vedem la Antipa? Prima impresie este a unei gradini zoologice impietrite. Animale impaiate aflate in habitatul lor refacut, la care te astepti sa nu mai stea ca "la poza" si sa se mista in spatele geamului protector.
Atractia principala este scheletul Deinotherium gigantissimum, cu venerabila varsta de cateva milioane bune de ani, dezgropat dintr-un sat din judetul Vaslui. Desi scheletul s-a prabusit in timpul cutremurului din 1977, restaurarea sa ulterioara s-a facut cu succes. Imaginati-va cum ar fi sa va intalniti cu el prin padure. :)
Tocmai la doi metri deasupra capetelor noastre începeau să se rotunjească coastele gălbui, oasele boante ale coloanei, să atîrne ţeasta mare cît amîndouă corpurile noastre la un loc. între picioarele monstrului, groase ca stîlpii, priveam şurubăria şi tijele discrete care-l ţineau în picioare. Uriaşul cu picioare de lut.- Mircea Cartarescu
Cu un numar impresionant de exponate, Muzeul Antipa ne plimba, pe de-oa parte, prin toate colturile lumii si, pe de alta parte, prin timp, facandu-ne sa ne imaginam cu mai mult succes cum arata lumea acum milioane de ani. De la moluste la pasari, de la serpi la pesti, de la meteoriti la roci fluorescente, de la reprezentari umane la comparatia acestora cu maimutele, de la reproduceri fidele la schelete bine conservate, ce vedem la Antipa iti da un ciudat sentiment de diversitate.
Desi e o vizita placuta, aranjarea muzeului nu e cea mai fericita. Exponatele sunt inghesuite, iar prezentarile... prea clasice si greu de citit. Mi-a placut mult insa reproducerea unei pesteri si cred ca o organizare de acest fel e mai potrivita decat inghesuirea exponatelor in vitrine.
Saloane întregi de vitrine cu monştri. Diavoli şi îngeri de carne palidă, conservaţi în borcane cu spirt. „Greaţa sau moartea e cea care
vine?" - Mircea Cartarescu.
Mai multe fotografii in Galerie
Muzeul Antipa
Adresa: Sos Kiseleff 1
Telefon: 021/ 312-88-63; 021/ 312-88-26
Program:
Miercuri - Vineri 10:00 - 19:00
Sambata, Duminica: 10:00 - 20:00
La finalul nuvelei Gemenii (una dintre cele mai frumoase povesti de dragoste aparute in literatura romana) personajele merg in decorul fabulos al Muzeului Antipa. Acolo ajung printr-un culoar secret, iar muzeul devine un spatiu magic, straniu, unde Andrei si Gina, personajele principale, fac dragoste pentru prima oara si, atunci, se trezesc ca au facut schimb de trupuri. Exponatele din muzeu prind viata, se misca si se trezesc. Muzeul Antipa predispune la povesti si la sentimente ciudate, la fantasme, la reflectie si, pana la urma, la stari lirice.
Gina se opri încîntată în faţa fluturilor exotici, care îi apăreau atît de des în vise (şi eu am visat de mai multe ori, de atunci, fluturi uriaşi, multicolori), şi-mi arătă nişte exemplare cu aripile mai mari decît o palmă de om, de un azuriu electric sau un galben palid, mătăsos, terminate în coadă de rîndunică sau în capete de cobră: viermi cu aripi somnoroase. - Mircea Cartarescu
In 1834, prin decret princiar, se pun bazele Muzeului National din Bucuresti. Pana sa ajunga in locul unde il stim si acum, colectiile muzeului s-au mutat de la Colegiul Sfantul Sava in cateva cladiri cumparate de Consiliul Scoalelor, in Palatul Academiei, in cladirea Universitatii, apoi in casa Porumbacu de pe strada Polona.
La inceputul secolului 20 incepe constructia actualului sediu al muzeului din Piata Victoriei, sub conducerea inginerului Mihail Rocco, fatada fiind realizata de arhitectul Grigore Cerchez. Pe 24 mai 1908 a fost inaugurat noua locatie a muzeului, in prezenta regelui Carol I, a reginei Maria si a printului Ferdinand. Cu aceasta ocazie au fost deschise publicului 16 sali, urmatoarele 11 urmand a fi inaugurate in 1914.
Numele si istoria muzeului se leaga indiscutabil de personalitatea lui Grigore Antipa, care a fost directorul institutiei timp de... 51 de ani, incepand cu 1893. El a structurat muzeul, s-a ocupat de colectii, a insistat pe langa guvernul condus de Dimitrie Sturza pentru construirea unei cladiri potrivite pentru "un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala tarii". Pe 23 mai, prin decret legal dat de Carol al II-lea, la implinirea a 100 de ani de la fondarea muzeului si la 40 de ani de cand Antipa era director si a 25 de ani de la inaugurarea cladirii, institutia a primit numele de Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa".
In anii '40, muzeul a suferit atat datorita cutremurului, cat si bombardamentelor din al doilea razboi mondial, dar in 1949 este redeschis, fiind complet renovat, iar in 1957 se mai construiesc doua corpuri de cladire. Nici cutremurul din '77 nu a lasat cladirea muzeului in pace, fiind serios avariata. Muzeul a fost redeschis abia in noiembrie, iar in 1996 se realizeaza lucrari ample de consolidare. Pentru o istorie detaliata a muzeului, intrati aici.
"Ne-am mai venit în fire holbîndu-ne şi chicotind la dioramele cu oamenii primitivi, negri, chirciţi şi goi în jurul vreunui foc de vreascuri." - Mircea Cartarescu
Daca am vorbit putin despre trecutul muzeului, sa ajungem in prezent. Ce vedem la Antipa? Prima impresie este a unei gradini zoologice impietrite. Animale impaiate aflate in habitatul lor refacut, la care te astepti sa nu mai stea ca "la poza" si sa se mista in spatele geamului protector.
Atractia principala este scheletul Deinotherium gigantissimum, cu venerabila varsta de cateva milioane bune de ani, dezgropat dintr-un sat din judetul Vaslui. Desi scheletul s-a prabusit in timpul cutremurului din 1977, restaurarea sa ulterioara s-a facut cu succes. Imaginati-va cum ar fi sa va intalniti cu el prin padure. :)
Tocmai la doi metri deasupra capetelor noastre începeau să se rotunjească coastele gălbui, oasele boante ale coloanei, să atîrne ţeasta mare cît amîndouă corpurile noastre la un loc. între picioarele monstrului, groase ca stîlpii, priveam şurubăria şi tijele discrete care-l ţineau în picioare. Uriaşul cu picioare de lut.- Mircea Cartarescu
Cu un numar impresionant de exponate, Muzeul Antipa ne plimba, pe de-oa parte, prin toate colturile lumii si, pe de alta parte, prin timp, facandu-ne sa ne imaginam cu mai mult succes cum arata lumea acum milioane de ani. De la moluste la pasari, de la serpi la pesti, de la meteoriti la roci fluorescente, de la reprezentari umane la comparatia acestora cu maimutele, de la reproduceri fidele la schelete bine conservate, ce vedem la Antipa iti da un ciudat sentiment de diversitate.
Desi e o vizita placuta, aranjarea muzeului nu e cea mai fericita. Exponatele sunt inghesuite, iar prezentarile... prea clasice si greu de citit. Mi-a placut mult insa reproducerea unei pesteri si cred ca o organizare de acest fel e mai potrivita decat inghesuirea exponatelor in vitrine.
Saloane întregi de vitrine cu monştri. Diavoli şi îngeri de carne palidă, conservaţi în borcane cu spirt. „Greaţa sau moartea e cea care
vine?" - Mircea Cartarescu.
Mai multe fotografii in Galerie
Muzeul Antipa
Adresa: Sos Kiseleff 1
Telefon: 021/ 312-88-63; 021/ 312-88-26
Program:
Miercuri - Vineri 10:00 - 19:00
Sambata, Duminica: 10:00 - 20:00
Game For Life