Locul saptamanii: Marcuta - biserica, cimitirul si sanatoriul

Cand auzi de Marcuta, prima informatie accesata din memoria pasiva a orelor de liceu este ca "acolo a fost internat Eminescu". Si asa si este. In ultimul an de viata, in 1889, poetul a fost plimbat prin mai multe sanatorii, case de sanatate sau ospicii, cum vreti sa le numim. Unul din ele a fost si spitalul Marcuta, aflat langa biserica si cimitirul cu acelasi nume, infiintat pe la 1820. Din ce ni s-a povestit, rolul sau acum este destul de asemanator, de ingrijire a copiilor si persoanelor cu diverse deficiente.





Manastirea Marcuta, cu hramul Sf. Mihail si Gavril, a fost construita pe la 1586-'87 de marele logofat Dan al lui Mihnea Turcitul. Aproape 100 de ani mai tarziu a fost reparata si chivernisita de o stranepoata a logofatului, Visana, fiica armasului Marcu, de unde a capatat si numele de Marcuta.



Cam in aceeasi perioada Alexandru Voda Ipsilanti fortifica manastirea, clopotnita si cladeste han.

Interiorul Marcutei este decorat foarte bogat atat cu imagini biblice, cat si cu cele ale binefacatorilor sai: exista o imagine a lui Ipsilanti tinand in palme biserica si de asemenea un portret al lui Constantin Brancoveanu si al fiilor sai. Pe langa acestea, destul de rare in decoratiunile religioase ortodoxe, modele florale si abstracte.


sursa foto



In timpul ciumei lui Caragea, Marcuta (manastirea si chiliile) a fost lazaret (la origine: adapost-spital pentru leprosi, etimologie ambigua, fie de la Lazar, saracul plin de bube din biblie, fie "el 'azar", in traducere aproximativa noroc divin)

"...boala chimii de la 1815, în zilele domniei lui Ion Vodă Caragea. Această epidemie, după ce seceră în Orient, trecu Dunărea şi la noi, prin mărfurile negustorilor orientali; ea era atât de teribilă, încât se sparse Bucureştii şi cei cu averi trecură şi hotarul în Transilvania.

Oamenii rămaşi în Capitală se molipseau unii de la alţii, deşi erau închişi prin mănăstirile şi edificiile împrejmuite cu zid, precum: Sf. Gheorghe Nou, Sf. Ioan, Stavropoleos, Radu Vodă [...] Cotroceni, Văcăreşti şi Mărcuţa erau înconjurate cu zid şi aveau porţi grele. La porţi, negustorii aveau tocmiţi doi sau trei pazarghideni, plătiţi de dânşii. [...]

La 1815, în zilele lui Caragea, muriră de ciumă 70 000 de persoane" (din Istoria fondărei oraşului Bucureşti)



In biserica se afla o icoana de argint a Sf. Nicolae, despre care ni s-a povestit ca e facatoare de minuni. Acum cativa ani, aflandu-se niste hoti in biserica cu gand rau de furtisag, icoana sfantului i-a adormit si cand a venit parintele, i-a gasind pe suti sforaind de zor la racoare. S-au trezit chiar cand a venit politia sa ii ia pe sus, sa ii duca in alt fel de racoare.



Langa manastire se intinde si cimitirul cu acelasi nume, infiintat prin deceniul al doilea al secolului 20.


Noua biserica, neterminata, cu hramul Inaltarea Domnului.

Update: strada Biserica Marcuta (cu manastirea, biserica si cimitirul) este in cartierul Pantelimon, aproximativ vizavi de spitalul Sf. Pantelimon
galerie foto