Locul saptamanii - Catedrala Sfantul Iosif

Daca urmariti presa (cat de cat) cunoasteti (cate ceva) despre scandalul Catedralei Sfantul Iosif. Intr-adevar, poate daca nu ar fi fost atat de mediatizat conflictul dintre Biserica Catolica Romana si compania Millenium Building, poate ca nici noi nu ne-am fi deranjat sa numim Catedrala locul saptamanii, dar nu are rost sa meditam asupra "ce-ar fi daca"-urilor. Asemeni unui supererou, metropotam se duce acolo unde este nevoie de el si va prezinta catedrala din propria ograda.

De la Sala Palatului mai aveti de mers cam 200 de metri pana sa ajungeti la intersectia unde se gaseste catedrala. Daca veniti din aceasta directie, primul lucru care se vede este santierul de lucru unde se construieste Cathedral Plaza. Am realizat doua lucruri atunci cand am vazut santierul:

1. Nu e foarte mult loc in zona respectiva pentru un bloc de 19 etaje.

2. Ca urmare probabil a primului punct, santierul nu este langa catedrala... este aproape lipit de catedrala.

Odata ce vad pentru prima oara catedrala, imi dau seama de ce i se spune catedrala. Nu face Notre Dame de rusine, dar ajunge totusi la o impresionanta inaltime de 40 de metri, mult mai inalta decat bisericutele noastre de cartier. Unul dintre cele mai frumoase elemente ale sale, este rozeta, executata de artistul Dorin Danila.

Constructia catedralei a reprezentat un proces lung si intortocheat. A inceput cu planurile arhitectului vienez Friedrich Schmidt. Dupa aceste planuri s-a lucrat intre anii 1873 si 1884. La acest inceput de drum, lucrarile au fost finantate de credinciosii insisi. Ctitorul Catedralei a fost Episcopul Ignatius Paoli, din Congregatia Calugarilor Pasionisti, primul Arhiepiscop al Arhidiecezei de Bucuresti. Lucrarile au fost intrerupte de cateva ori din cauza razboiului pentru independenta, dar in ziua de vineri, 15 februarie 1885, a fost celebrata Sfanta Liturghie Pontificala de catre Arhiepiscopul Ignatiu Paoli pentru consacrarea si inaugurarea Catedralei "Sfantul Iosif".

Corpul exterior al catedralei a fost construit cu materiale traditionale (caramizi) care-i dau un aer retro. "They don't make them like they used to.." :) Pentru interior s-a folosit piatra adusa din carierele Russe din Bulgaria si marmura alba de Carrara pentru altar.

Cum intru in cladire imi dau seama ca, intr-adevar, aceasta este casa Domnului. Dintr-o data se face racoaaaaare. De la intrare, doua randuri de banci duc pana la altar. Presarate printre ele sunt oameni care stau cu mainile impreunate si privesc inainte in tacere. Racoarea si tacerea nu sunt doua lucruri pe care sa le asociezi in mod obisnuit Bucurestiului in miezul verii. Dincolo de aceste elemente pragmatice, Catedrala este un loc unde te poti bucura, macar pret de cateva minute, de liniste sufleteasca.

Peretii sunt decorati cu picturi tematice: scene din viata Sfantului Iosif si a Sfintei Familii, cele sapte medalioane de pe peretii navei centrale, mozaicul "Maica Domnului" si cei doi ingeri de deasupra portalului exterior al Catedralei, ca si sculpturile din lemn ale amvonului si ale bancii pentru Sfanta Impartasanie. Pictura decorativa a navei centrale a Catedralei a fost executata de catre Georg Roder din München, iar pictorul Fr. Elsner a executat pictura decorativa din capela baptisteriului si din navele laterale ale Catedralei. Imbracarea in stucatura a colonadelor, stalpilor si a peretilor este opera maestrilor italieni, fratii Aterio.

In centrul atentiei ramane orga, instrumentul teribil care apare mereu in filme cu Frankestein si Dracula dar nu exista nimic horror la aceasta orga, numai lucruri bune de spus. Cum ar fi faptul ca este una dintre cele mai bune orgi de concert din Romania. Este o orga actionata de un sistem pneumatic electric, are 3 claviaturi, 3375 de fluiere, 54 registre principale si alte 36 registre auxiliare, cu ample posibilitati de combinatii cerute de tehnica concertelor.

Si din moment ce nu exista persoana caruia sa nu-i placa o poveste de succes presarata cu drama, merita stiut ca Sf. Iosif a fost avariata in repetate randuri de bombardamente (americane si germane deopotriva in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial), si de cutremure, in 1977, 1986 si 1990. De fiecare data, dupa evenimentele dezastruoase, s-au desfasurat lucrari de reconstructie. De ce? Pentru ca acest loc de cult este printre cele mai cunoscute si mai frecventate din intreaga Capitala, si de 100 de ani reprezinta mandria comunitatii catolice din tara. Este o cladire unica, care a trecut prin multe si nu merita sa fie lasata in umbra de nimic si nimeni.

Cat despre conflictul dintre Biserica Romano-Catolica si Millenium Building, este suficient de spus ca primarul Adriean Videanu si domnul arhitects sef Adrian Bold sustin cu voiosie compania americana. Arhitectul Sef al capitalei a reusit chiar sa opreasca un alt investitor, mai saracut ce-i drept, sa construiasca pe terenul pe care-l detinea in zona pentru ca proiectul Cathedral Plaza sa fie aprobat. In ciuda faptului ca exista un proces intre Arhiepiscopie si Millenium, lucrarile continua, slabind pe zi ce trece structura de rezistenta a Catedralei.

Mai mult, procesul a fost stramutat la Constanta, la cererea firmei, pentru ca rezultatul sa nu fie influentat de enoriasi. Interesant este faptul ca decizia de stramutare a fost adoptata in cateva zile, desi la atunci cand Arhiepiscopia a dorit sa mute procesul in luna mai a anului curent, li s-a oferit ca termen de asteptare pentru hotarare 4 luni. Descurajata de aceasta intorsatura, Bicerica Catolica a renuntat la cererea sa. Si colac peste pupaza, Marin Voicu, fost presedinte al Curtii de Apel Constanta si fost magistrat la Inalta Curte de Casatie si Justitie este tatal Daianei Voicu, reprezentanta a companiei Millenium Building in Romania.

In acest conflict este clar de partea cui se afla autoritatile bucurestene. Nu putem arata pe nimeni cu degetul, dar nici multumiti nu suntem. Sufleteste vorbind.

Surse spirituale

arcb.ro

wikipedia