Locul saptamanii - Ateneul Roman

Bucurestiul are putine constructii emblematice. Din cele care se afla invariabil pe cartile postale, la concurenta acerba cu Casa Poporului, este Ateneul Roman. Ironia este ca desi sunt unele din reperele arhitecturale cele mai batute cu ochii, putini bucuresteni chiar au intrat in ele.



Ateneul a scapat ca prin minune de bombardamentele din '44 care au facut tandari hotelul Spendid, aflat aproximativ peste drum. Cladirea Ateneului a fost facuta leu cu leu, adunati in campanie nationala. "Dati un leu pentru Ateneu"... si au dat. Timp de 28 de ani :)


in spatele coloanelor ionice stau cinci medalioane mozaic reprezentandu-i pe Neagoe Basarab, Matei Basarab, Alexandru cel Bun, Vasile Lupu si regele Carol I.

In 1865 protipendada culturala a micului viitor Paris, reprezentata de Constantin Esarcu, V. A. Ureche, C. Rosetti si Al. Odobescu (printre altii), a fondat Societatea Culturala Ateneul Roman si a pus si bazele campaniei de subscriptii nationale care cerea cate un leu pentru ateneu.

Ani buni mai tarziu, in 1886, arhitectul Albert Galleron (care in acelasi timp mai lucra si la Palatul Bancii Nationale) a inceput constructia in stil neoclasic, folosita prima oara (desi gata doar partial) in 1888. A fost (aproape) gata in 1897, dupa o lunga perioada lipsita de fonduri, si finalizata prin anii '30 ai secolului urmator.



Unul din ultimele elemente adaugate, dar care este absolut emblematic pentru cladirea Ateneului, il reprezinta pictura circulara gigant care da ocol salii de concert. Cu o inaltime de 3m si o lungime de 70m, este opera de 5 ani (1933-1938) a pictorului Costin Petrescu. Este o friza in 25 de episoade care acopera in penel istoria Romaniei, incepand cu intrarea lui Traian in Dacia si terminand pe partea cealalta a scenei cu Romania Mare sub sceptrul lui Ferdinand si sarbatorirea populara a intregirii.



Daca n-ai intrat niciodata in Ateneu (lucru de neconceput pentru un metropotam care se respecta si vrea sa fie respectat), degeaba iti spunem ca are un hol impresionant, cu scari spiralate monumentale, rasucite in jurul unor coloane din marmura roz de Carrara, si ca sala de spectacol, cu o acustica deosebita, are o capacitate de peste 700 de locuri si 16m inaltime.



Trebuie sa intri inantru ca sa te simti intimidat de faptul ca nu ai plastron si joben cand iti oglindesti jeansii in oglinda rece de marmura, trebuie sa te asezi mic pe scaunele putin patinate de timp si tocite de funduri melomane si sa te uiti ca furnica la lumina moale a cupolei.

Cand ai dat ultima oara cativa lei sa intri la Ateneu?

Surse info si date tehnice: site-ul filarmonicii George Enescu si de aici. Surse foto: wikipedia.