Locul Saptamanii - Scoala Centrala

"Liceu, - cimitir Al tineretii mele - Pedanti profesori Si examene grele... Si azi ma-nfiori Liceu, - cimitir Al tineretii mele! "

Cuvintele lui George Bacovia trezesc copilul nostalgic din fiecare dintre noi. Fie ca a fost bine, fie ca a fost rau, liceul este ceva... viu. Anii tineretii cand toata lumea iti sta la picioare. Mai mult sau mai putin, oricine tanjeste dupa acele vremuri. De aceea am facut un popas la Scoala Centrala, unul dintre liceele cu cea mai bogata istorie din Bucuresti.

Scoala Centrala are doua zile de nastere. Pe 19 martie 1851, domnitorul Barbu Stirbey a aprobat prin edict regal infiintarea unui "Pensionat Domnesc de Demoazele" la Bucuresti. Abia pe 20 noiembrie 1852 scoala a fost deschisa oficial. Un an a trebuit sa treaca pana sa se gaseasca cladirea potrivita, personalul potrivit. Daca pana in 1864, nivelul cursurilor este hibrid, plasand-o intre scoala primara si secundara, din 1864 este transformata in scoala secundara de cinci ani.

In 1890, Ion Mincu construieste actualul edificiu al Scolii Centrale, care pana atunci isi cautase gazduire in Casa lui Manuc, Casa Turnescu, unul dintre Palatele Ghica. Cladirea lui Mincu este astazi un monument arhitectonic, pozitionat in inima Capitalei, langa intre Piata Romanei si Piata Universitatii. Constructia are la baza un model clasic, cu o curte interioara inconjurata de coridoare si galerii. Gheorghe Ionescu a precizat in lucrarea sa, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, ca Scoala Centrala este "opera cea mai izbutita a maestrului".

Secolul XX aduce cu el schimbari pentru Scoala Centrala, la fel ca pentru intreaga Lume. In timpul Primului Razboi mondial scoala este convertita in spital, iar apoi in posta. In timpul iernii au fost arse piese de mobilier si materiale stiintifice pentru caldura. Cursurile sunt reluate in luna septembrie a anului 1918.

In 1924 Scoala Centrala a capatat noua denumire de Scoala secundara de Fete, gradul doi internat iar in 1928 cea de Marica Brancoveanu, sotia domnitorului Constantin Brancoveanu.

Dupa 1948, comunistii isi impun sistemul de invatamant restrictiv. Scoala isi schimba denumirea frecvent: Liceul de Fete nr. 10, Scoala Medie nr. 1, Scoala Medie nr. 10, Scoala Medie Mixta Zoia Kosmodemianskaia, Liceul de Fete nr. 10 Zoia Kosmodemianskaia, Liceul real-umanist Zoia Kosmodemianskaia, Liceul de filologie istorie Zoia Kosmodemianskaia (nume pe care-l va pastra pana in 1993).

Intr-un sat din Rusia, nazistii s-au razbunat pe partizanii si au spinzurat o fata de 18 ani, Zoia Kosmodemianskaya. Au acuzat-o de sabotaj si au scris pe pancarta pe care i-au atirnt-o la git "a dat foc la case", apoi au dus-o la locul de executie. Ultimile ei cuvinte catre calaul neamt au fost "nu ne puteti spinzura pe noi toti cei 190 de milioane".

Dupa caderea comunismului, liceul isi recapata numele si devine scoala bilingva romano-franceza.

Scoala Centrala a reflectat prin evolutia sa schimbarea timpurilor si a mentalitatilor, poate mai mult decat orice alta scoala din Bucuresti. A inceput ca un pensionat de fete de demnitari, unde acestea erau invatate cum sa fie "sotii bune si iubitoare". Programa s-a modificat treptat, iar materiile stiintifice au capatat o importanta din ce in ce mai mare. Din pacate, trecerea timpului poate insemna si lucruri bune si lucruri rele. Astfel, Scoala Centrala a avut portia ei de scandal si de violenta. In prezent, numai prin prezentarea carnetului de note se poate intra in scoala, iar vizitatorii au nevoie de legitimatie.

Cu tate acestea, anul 2006, anul Francofoniei, nu avea cum sa nu aiba o semnificatie speciala pentru Scoala Centrala. Joi, 28 septembrie, sotiile presedintilor de tari francofone au vizitat Scoala Centrala pentru a face cunostinta cu elevii acesteia. Dansele au petrecut o ora jumatate (atat cat le-a permis programul) in incinta scolii. Trupa de teatru condusa de profesoara Despina Ionescu si formata din elevii Scolii Centrale a pus in scena cateva fragmente din dramaturgia franceza de referinta.

Doamnele demnitare au apreciat si proiectul de invatamant bilingv creat de elevi impreuna cu profesorii lor, unicul de felul sau in liceele din Romania. 

La Scoala Centrala vei intalni copii bucalati de 9 ani laolalta cu adolescenti de 17 ani care deja se gandesc la facultate. Fie ca o doreai sau nu, ai o viziune de ansamblu asupra Bucurestiului tanar. Unde in trecut vedeai o domnisoara sfioasa, acoperita din cap pana in picioare, acum vezi copii cu mobile atasate de urechiusa. Ei vin sa invete ceva nou intr-o cladire veche, pe care sa speram ca nu o vad ca pe un cimitir.

Inca. :)

Surse - Scoala Centrala, Universitatea Bucuresti