Lipscanii din vorbe

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

"Trecand prin Strada Lipscani in primul rand veti fi intampinati de noua creatie in materie de muzica a cunoscutului interpret Guta. Mai departe, pe masura ce intrati in atmosfera, veti fi abordati de vanzatorul de sosete, care va prezinta, la super-oferta, doua perechi de ciorapi la pretul de 10.000. Alaturi, este asezata strategic masuta cu chilipiruri a domnului Ghe., care comercializeaza „bunuri“. Adica ceasuri demontate si reasamblate, nasturi, surubelnite, pioneze, carioci. Toate la un pret de nimic.

Pe partea stanga, ascultatorul de muzica incearca sa convinga o doamna ca la taraba lui se vand pantaloni si buni si ieftini in acelasi timp. Apoi, de oftica, incepe sa dracuiasca in timp ce clienta lui pleaca neinteresata. Iar spre incheierea traseului puteti viziona o piesa la Teatrul de Revista sau puteti face o vizita pana la terasa de pe colt, unde puteti servi o bere si o portie de mici prajiti in bataia (de joc) a vantului. "

 

Mara Marinescu - Lipscani, doar istorie; Pupaza din tei nr 5

 

 

"Pe vremea cind nu stiam mai nimic despre Lipscani (pe atunci nu auzisem de celebrele matasuri de la Lipsca si nici macar nu stiam ca de la Leipzig li se trage numele), pe vremea cind nu eram decit un copil nestiutor, aceasta strada a insemnat nespus de mult pentru mine.

In fiecare an, de Paste si de Craciun, mergeam impreuna cu bunica la cumparaturi si, cum trebuiau sa fie speciale (mai ales rochiile), intotdeauna ajungeam pe Lipscani. Ma dezbracam de uniforma de scoala si, parasind periferia terna, cu blocuri muncitoresti, alimentare, magazine prafuite si case construite la intimplare, porneam nerabdatoare spre Lipscani.

Coboram din tramvai la Sfinta Vineri, apoi o luam pe jos, mai incet decit mi-as fi dorit, iar Lipscanii ne intimpinau cu forfota lor, cu lumea lor plina de culoare, cu fatadele lor vechi si totusi cochete. Colindam magazinele cu o euforie care, simteam in mod nelamurit, nu venea numai din bucuria tirguielilor de sarbatoare, ci si dintr-o ciudata senzatie de libertate.

Deschideam usile micilor pravalii, atit de diferite de mastodontii standardizati, precum Cocorul, Unirea sau Victoria, cu o curiozitate aproape bolnavicioasa. Dincolo de articolele de confectii, aveam mereu surpriza de a descoperi cite o colonada scapata de renovarea comu-nista, cite o scara de lemn in spirala, cu incrustatii frumoase."

 

Doina Ioanid, Lipscanii copilariei, Observatorul Cultural nr 269




Nici un comentariu inca

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera