Legende urbane ale Bucurestiului: fetita care s-a nascut din volanul unui Oltcit si ciupercile comestibile de pe peretii din sufragerie

Ce sunt legendele urbane? Conform site-ului mituriurbane, ele "transpun de cele mai multe ori temerile si ingrijorarile contemporane in forma unor povesti pe care oamenii le folosesc pentru a confirma corectitudinea imaginii noastre despre lume, reprezentand singura forma actuala de materializare a folclorului."

Dar legendele urbane sunt si metode ale oamenilor de rand de a-si explica inexplicabilul sau metode prin care oamenii incearca sa dea culoare vietii anoste din jurul lor.

In cartea Baiuteii, autorii Filip Florian si Matei Florian consemneaza doua legende urbane din cartierul Drumul Taberei care circulau in perioada copilariei lor:

Oltcitul din volanul caruia s-a nascut o fetitta

"Ati auzit cred de Oltcitul rosu abandonat ani intregi prin fata pe la Materna, din volanul caruia s-a nascut o minune de fetita, Mara parca, dupa ce volanul a purtat o sarcina in toata regula, crescand si crescand vreme de noua luni, nu dintr-o data, ca airbagurile de astazi, umflandu-se ca un pantece de femeie, doar ca in loc de buric avea la mijloc claxonul."

Ciupercile comestibile de pe peretii din sufragerie

"Cunoasteti precis si istoria cu apartamentul acela de la etajul patru, s-a petrecut intr-unul din D-uri, in care intreaga sufragerie, pereti, pardoseala si tavan, s-a umplut de ciuperci din cauza caloriferelor reci si a aburilor de la aragaz, pana cand proprietareasa, o literata am impresia, culmea!, dupa ce a tot gatit ciulama, tocanita, snitele, drob, placinte, doar dulceata de ciuperci n-a facut, a inteles ce noroc a picat pe capul ei, a demisionat dintr-un teatru, unde era secretar literar, si s-a imbogatit in Piata Moghioros, vanzand la taraba pana sa intervina militia."

(cele doua legende urbane se gasesc in romanul Baiuteii al lui Filip Florian si Matei Florian la paginile 27-28)


Legendele de aici sunt, asa cum s-a scris si in prefata romanului, cu titlul "miracolele de langa noi", legende de cartier. Este vorba de un miraculos benign, lipsit de agresivitate sau de anxietate, care pare sa faca parte in mod firesc din memoria unei comunitati – fie ea si una creata de simpla convietuire intre limitele aceluiasi cartier.

Prima legenda, cea a nasterii miraculoase, este o rescriere a unor mituri foarte vechi – mai vechi decat crestinismul. Acestea sunt legende care exista in imaginarul colectiv, dar care se reformuleaza din cauza schimbarii mediului, adica se adapteaza la el.

O explicatie pentru aparitia acestei legende in Bucurestiul anilor '70-'80 (Oltcitul a aparut dupa 1977) poate sa aiba legătura cu decretul din 1966, printre consecintele caruia se puteau numara si abandonul copiilor – iar o masina parasita ar fi fost un loc destul de potrivit pentru acest gest.

Legenda cu ciupercile – care nu puteau fi decat de igrasie – gatite si comercializate este si ea legata de acelasi context, al trecutului comunist in care in case nu se dadea caldura, iar oamenii se incalzeau de la aragaz, si nici mancarea nu era prea variata, asa ca hrana zilnica era si o proba de inventivitate.

Este adevarat ca umezeala favorizeaza aparitia ciupercilor, dar umezeala data de aburii de la aragaz nu ar avea cum sa fie suficienta pentru aparitia ciupercilor; infiltrarea continua a peretilor cu apa poate, insa, sa duca la formarea igrasiei, un tip de mucigai sub forma de strat.

Legenda de aici e construita prin amplificarea unui fenomen real, sub presiunea unor date ale contextului, pe care, in aceasta proza, il imortalizeaza sub forma unui mediu cam ostil, dar imblanzit, pana la urma, de inventivitatea umana.

Voi ce legende urbane legate de Bucuresti mai stiti?