Intamplari din supermarket: Ma numesc X si sunt dependent de cumparaturi

Ma numesc X si sunt dependent de shopping, iar ce am patit mai zilele trecute e frustrant. M-am invartit fara tinta printre rafturile colorate si incarcate ale supermarket-ului. Ce mi-ar trebui? Oare din asta am? Hmm, cred ca ar fi bine sa iau si din asta... Dupa doua ore, aveam un cos ce ameninta serios sa dea pe dinafara. N-as prea vrea, dar e timpul sa-mi exercit dependenta, platind fiecare mica excentricitate pe care mi-am permis-o.

Prietenos, un rand cu doar patru cosuri imi face cu ochiul. In fata mea, o batranica simpatica si un cos semiplin cu tot soiul de nimicuri - ok, tinta perfecta. Ma asez in spatele ei, zambind ingaduitor. And now... we wait. Cand batranica din fata mea ajunge la casa, rasuflu usurat: treaba va merge ceas si in curand voi fi in autobuz.

N-avea sa fie chiar asa: costul final al cosului depasea cu mult posibilitatile doamnei, asa ca produsele au fost stornate si apoi trecute din nou, de cateva ori, prin cititorul de coduri de bare. "Parca asta-mi trebuie...(pauza prelunga de gandit). Dar si asta, ca nu mai am deloc in casa, si-mi cere mosul...". Am asteptat in urma doamnei cu pricina mai bine de jumatate de ora.

Hypermarketurile sunt foarte periculoase: pleci sa-ti cumperi un fier de calcat si iesi pe poarta magazinului cu un mp4 player, doua bluze si un pui la rotisor. Cu totii impartim acest viciu: odata pusi pe cumparaturi, nu ne mai oprim. Totusi, trebuie recunoscut ca persoanele care-si umplu cosul si returneaza la casa o jumatate din ce voiau sa cumpere sunt extrem de enervante.

Returnam la casa fie pentru ca sunt cumparaturi pe care nu intentionam sa le facem de la bun inceput fie fiindca descoperim ca nu sunt bani pentru a le lua pe toate. Dupa cativa asemenea clienti se aduna la casa un morman de chestii necumparate. Vanzatoarea pierde timp stornand si rescanand produsele "prioritare", timp in care tu, asteptand, mai adaugi in cos un pachet de guma de mestecat, o ciocolata sau un pachet de prezervative. Aglomeratia creeaza nevoia de a umple timpul si direct proportional, se umple si cosul. Ce-i de facut?

Solutia 1: lista de cumparaturi nu-i un accesoriu pentru persoanele cu tulburari de memorie, ci un "rau necesar" intre galantarele cu tentatii la reducere. Noteaza-ti pe o hartie ce-ti trebuie inainte sa te aventurezi in Babilonul colorat.

Solutia 2: cost control. Inainte sa te asezi la casa, verifica daca iti poti permite sa cumperi tot ce ai ales, iar daca nu, scapa de produsele care nu sunt importante inainte sa te asezi la rand.

Daca niciuna din cele de mai sus nu merge, avem si solutia 3: nu te grabi sa intri in magazin cu un carucior metalic. In cazul in care lista ta de cumparaturi nu cuprinde prea multe produse, te poti ajuta de cosurile de plastic, mai mici si mai practice. In plus, exista si avantajul caselor speciale, unde te poti misca mult mai repede, iar in cosurile de plastic... nu incap prea multe.

Voi ce lucruri inutile cumparati de obicei de la supermarket?