I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Daca stam bine sa ne gandim si sa trecem in revista, cu ochii mintii, ambele trotuare ale soselei, de la Casa Presei pana la Piata Victoriei, casa de la Kiseleff 35-37 este singura care se deosebeste evident de restul drumului cochet si verde. Evident, dar nu si brutal.

Printre resedintele de ambasadori ferchezuite si "intermopanate", cu paza la poarta si garduri impenetrabile cu privirea, paragina casei Miclescu are un aer aproape natural la sosea, ca o batranica fara farduri si peruci.

Ochiseram casa asta de ceva timp, dar cand in sfarsit ne-am hotarat sa ii aranjam o sedinta foto, se facuse primavara, explodasera frunzele in copaci si in tufisurile neingrijite, iar din biata cladire nu se mai vedea nimic. Am asteptat deci iarna, ca sa va aratam casuta in toata splendoarea ei decazuta.

Pentru sesiunea foto ne-am ales o zi cu cea mai mare probabilitate sa nu ne apostrofeze nimeni ca o fotografiem insistent - 1 decembrie, cand prin fata ei defileaza mii de oameni cu camere foto, ocupati insa cu ce se intampla in drum, nu dupa gard.

Casa Miclescu Casa Miclescu

Dar ce-i atat de interesant la darapanatura asta?, o sa intrebati. Acum nimic, sau mai bine zis nimic din ce s-a ales de ea nu mai poate fi restaurant la un nivel acceptabil de "interesant", insa ea reprezinta, ca multe alte locuri din Bucuresti, cum spunea Andrei Plesu in cuvantul inainte al cartii "Un secol cu Neagu Djuvara", "modelul unei lumi ireversibil disparute, lumea Romaniei interbelice cu bunele si relele ei, dar cu vigurosul ei potential de evolutie, retezat scurt de ocupatia sovietica".

Sa incepem cu un citat despre ea, din partea unui om care i-a calcat adesea pragul:

"Casa unchiului meu era situată aproape de Arcul de Triumf, pe calea celor bogaţi, numită Pavel Kiseleff în onoarea generalului rus de numele căruia se leagă, cu bune şi cu rele, perioada Regulamentului Organic. Casa a fost construită de tatăl lui Miclescu în stil brâncovenesc, fiind una din puţinele de acest gen în zonă. Era aproape unică în arhitectura ei, cu un turn ornat într-o parte, restul casei înconjurând un salon imens, atingand acoperisul.

Grădinile foarte întinse cuprindeau un teren de tenis, grajduri pentru cai, o seră şi un garaj, totul împrejmuit de un gard de fier. La poartă veghea o santinela în uniformă, păzind casa în permanenţă.
" (Radu R. Florescu, Ceausescu si colonelul Miclescu)

Construita pe la inceputul secolului 20 in stil neoromanesc, a apartinut pana in '48 generalului Radu Miclescu. Desi pe gardul sau scrie ca se afla la numerele 35-37, Andrei Pippidi o plaseaza la nr. 33 in articolul de aici, si la fel si blogul Hasnas, unde puteti gasi o colectie semnificativa de fotografii din primii ani ai secolului 20, atat cu exteriorul, cat si cu interiorul casei, de atunci si de acum.

Tot din aceasta ultima sursa aflam si ca a apartinut initial pictorului George Demetrescu Mirea, construita dupa planurile lui Mincu (desi nepotul Florescu spune altceva mai sus...). De altfel tavanul salii de bal a fost acoperit cu picturile murale ale pictorului Mirea. A fost, deoarece, din ce citim, nu prea mai exista.

salon miclescu
Am "furat" o singura imagine de la Hasnas si pentru restul, cat si pentru diverse povesti despre viata familiei Miclescu in casa de la sosea, va trimitem direct la sursa, aici.

Dupa instaurarea regimului comunist, casa a fost nationalizata (zic unele surse) sau dimpotriva, luata pur si simplu, citim tot la sursa ante-mentionata si impartita in sapte apartamente, spune nepotul Radu Florescu aici, pe care ne permitem sa il mai citam o data:

"Au refuzat să plece din casă. Între timp, se pregăteau pentru invetabila vizită a securităţii. Obiectele de valoare, mai ales covoare, au fost ascunse, îngropate în gradină sau în alte părţi. [...] Li s-au dat 24 de ore pentru a evacua casa şi a se muta într-un bloc dintr-o zonă mărginaşă a Bucureştiului. Dar cei care au venit să-i dea afară au fost întâmpinaţi cu refuz. Drept pedeapsă, unchiul meu a fost închis pentru 3 luni, ca să aibă timp de gândire. [...]

Când s-a intors, şi-a găsit soţia mutată la demisol, în camerele destinate iniţial servitorilor. Fuseseră expropiaţi şi acum erau obligaţi să plătească chirie guvernului în propria lor casă. Municipalitatea Bucureşti avea un profit maxim din acea casă, care era împarţită în 7 apartamente.

Partea principală a casei era închiriată unui pictor comunist ungur şi familiei sale. Restul casei era împărţit în mai multe apartamente mici, camerele din subsol, fără ferestre, erau închiriate unor ţigani
."

Casa Miclescu Casa Miclescu
Casa Miclescu Casa Miclescu
- stanga, jos - contrastand cu starea gradinii si cladirii, un curte se poate vedea un 4x4 cu numar de Alba
- dreapta, jos - au fost plantati, destul de recent, dupa culoarea etichetelor, meri "ionatan". Lucru care ne aduce aminte de ce povestea dl. Florescu: "Faptul că mătuşa mea a continuat să cultive legume şi fructe în grădina lor, acum micşorată, accentua importanţa proprietăţii asupra grădinii. Ceea ce însemna că, în pofida naţionalizării, pământul pe care se găsea casa era în continuare al lor."



"Pictorul comunist ungur" era Stefan Szonyi, care primise permisiunea de locuire acolo de la Uniunea Artistilor Plastici, care inchiriase casa de la ICRAL Herastrau, citim aici. Salonul de bal devenise atelierul pictorului si probabil acest lucru l-a salvat la acea vreme de la o distrugere prematura. De asemenea, prezenta familiei Szonyi a insemnat si pentru familia generalului Miclescu o raza de soare.

Elsa Miclescu preda fetelor pictorului (Anca si Julieta) limbi straine, iar doamna Szonyi ii invita adesea pe Miclesti in salonul al carui proprietari de drept erau. Numele familiei Szonyi se va lega pentru totdeauna de Casa Miclescu deoarece in 1971 una dintre fiicele pictorului, Julieta Szonyi (mai tarziu Adnana din Toate panzele sus!) a jucat rolul principal in Felix si Otilia, ecranizarea romanului Enigma Otiliei, film in care, se pare, apare si casuta cu pricina ca decor.

Filmul il puteti vedea integral aici, daca aveti rabdare sa vanati scenele respective.

Casa Miclescu Casa Miclescu

Ce s-a ales astazi de casa Miclescu si cum de a ajuns in paragina? Citim aici ca in '94 a fost vanduta de un urmas (?) al familiei Miclescu si a ajuns in proprietatea fostului antrenor al Stelei Dumitru (Titi) Dimitriu si lui Ilarian Puscoci.

De atunci a fost lasata sa decada si s-a presupus ca scopul este, ca in cazul multor alte cladiri din patrimoniu, sa se ajunga la o disparitie "naturala", pentru ca demolarea lor ar fi ilegala (vezi, spre exemplu, cum a fost lasata sa decada si Moara lui Assan).

Pe blogul Art Historia al lui Radu Oltean puteti citi intr-un articol dedicat si o presupusa reactie a lui Titi Dimitriu la aceste acuze. Cert este insa ca - si acum o citam pe Loredana Bruma, coordonatorul proiectului Case care plang - de cativa ani se semnaleaza fenomenul, ba Ministerului Culturii, ba Primariei, pentru expropriere, dar nu se intampla nimic, pentru ca "pasivitatea faţă de degradarea unui bun nu este sancţionabilă".

Intre timp, vila Miclescu e resemnata in fata vremii, cu o bucata de acoperis lipsa, cu alta bucata sparta, fara geamuri, o biata aparitie sinistra, ca fantoma unei strabunici demult moarte in eleganta soselei Kiseleff.

casa Miclescu

UPDATE

Colega noastra Irina, citind ieri articolul de mai sus, si-a adus aminte de o intamplare din copilarie, cand impreuna cu cateva prietene, atrase de misterul casei darapanate, a intrat inauntru si a ratacit putin prin ramasitele vietii familiei Miclescu si Szonyi. Ca orice copil, nu putea sa plece fara o amintire, pe care a pastrat-o si ne-a adus-o astazi.

Este vorba de o invitatie la o serata dansanta la familia Miclescu, pe care - probabil multi ani mai tarziu, mai precis in '77, a fost notat numele ambasadorului de atunci al Frantei la Bucuresti, Raoul Delaye ('75-'77). Banuim ca hartiuta este mai veche de 1977 pentru ca la acea vreme, sub comunism, familia Miclescu nu isi mai permitea cu siguranta lansarea unei invitatii la o serata dansanta in casa care deja nu le mai apartinea. Imaginile, in premiera pe internet mai jos (le puteti vedea mai mari in slideshow):

Invitatie la serata Miclescu Invitatie la serata Miclescu

Referinte si surse citate:

Radu R. Florescu, Ceausescu si colonelul Miclescu, revista Lumea militara, o poveste cu un ton foarte personal si nostalgic, in ciuda titlului
Patrimoniul - victima intereselor, Cotidianul
Cum este lasata sa moara o casa boiereasca din inima Capitalei, Hotnews
Casa colonelului, Andrei Pippidi, Dilema Veche
Pe blogul Bucurestii noi si vechi puteti gasi imagini cu Casa Miclescu din 2006 si 2009, cand arata sensibil mai bine.
La Hasnas gasiti o colectie pretioasa de imagini vechi si noi cu interiorul si exteriorul casei.






12 comentarii vrei sa comentezi?

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
Andreea
#1 -

Comentariu nou

E minunata cladirea, pacat ca e in starea asta. Si e si mai pacat ca nu e singura constructie de genul asta lasata in paragina.

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
dunedenisip
#2 -

Comentariu nou

Foarte interesant articolul, chiar recent am văzut poze cu aceeași casa pe site-ul reptilianul.

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
BogdanP
#3 -

foarte tare casa

da ce nebuna e colega asta a voastra irina .. cum a intrat ea - copil fiind - si a luat o amintire:))))

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
Virgil
#4 -

Un articol deosebit

Felicitari pt articol si multumesc pt aceasta lectie de istorie.

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
dragos
#5 -

hmm

Eu cred ca Irinei ii placea istoria cand era mica. Sau seratele dansante.

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
Irina
#6 -

Sau...

vandalismul. Se numeste totusi furt/ efractie. Dar shhht, sa nu se afle.

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
aiurea
#7 -

pacat ca ne lasam trecutul romantic sa dispara

casa asta nu a apartinut si lui Luchian?

mi-a trecut si mie un gand sa intru in curte si apoi in casa s-o vad si in interior,oricum daca ar fi restaurat-o mai mult ca sigur ar fi facut-o in culori stridente si termopane albe,cum de altfel arata o vecina a casei Miclescu,se asteapta sa pice ca sa s-o cumpere vreo ambasada ceva,pe strada mai este un consulat ,,,altceva ati vazut domeniul de pe Modrogan al Pdl Bcuresti cum arata ?????Gardul sta sa pice pe masinile parcate pe strada iar cladirea e vai de ea saraca....

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
Reptilianul
#8 -

din seria case care plang

Si poze din interior in prezent: http://reptilianul.blogspot.com/2012/01/casa-miclescu.html

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
montecore
#9 -

Comentariu nou

stiu ca nu asta era neaparat scopul dar pentru ca mi-ati trezit interesul as vrea sa ii fac o vizita candva, se poate intra (legal) cumva?:)

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
dhasnas
#10 -

culisa de film

Ma bucur ca se (mai) vorbeste despre casa asta!

nu pot intelege de ce nu se intampla absolut nimic pentru a i se imbunatati/schimba starea, desi se discuta despre ea de ani buni in atatea comisii si cercuri inalte, in timp ce degradarea continua, ajutata de imprejurari si proprietari.

am incercat sa intru pe linkul cu filmul Enigma Otliliei, dar nu a functionat.

nu stiu cum poate fi vizitata legal.
multumiri pt articol!

I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
Cristina
#11 -

Comentariu nou
Intr-adevar, linkul spre film era expirat (fusese sters), dar am gasit altul si am updatat in text. Se gaseste acum aici.
I <3 Bucuresti: Casa Miclescu, Kiseleff 35-37
Laura
#12 -

Offf

Ce casa frumoasa trebuie sa fi fost... si ce vremuri superbe de mult apuse!

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera