Gradina Botanica din Iasi

Weekend-ul asta am ajuns la Iasi si am vrut sa vizitez Parcul Copou, sa stau si eu sub teiul lui Eminescu. Dar nu am mai ajuns pana acolo pentru ca toti cei pe care i-am intrebat ce ar trebui sa vad, mi-au recomandat sa las parcul si sa ma duc in Gradina Botanica, unde este mult mai frumos.

Asa ca i-am ascultat si am mers si nu am fost dezamagit:

Gradina Botanica din Iasi este prima Gradina Botanica infiintata in Romania si are un trecut destul de zbuciumat. Infiintata in 1856 de Anastasie Fatu (al carui nume il poarta) din fonduri proprii in apropiere de Rapa Galbena. Dupa moartea acestuia, mostenitorii au vandut spatiul, iar Gradina Botanica a fost mutata in 1873 in jurul Societatii de Medici si Naturisti din Iasi.

In 1900 profesorul Al. Popovici cere mutarea Gradinii in spatele actualului Palat al Culturii, dar abia in 1921 reuseste sa amenajeze un spatiu de aproape 1 hectar in spatele noii cladiri a Universitatii.

In 1960 s-a ajuns la concluzia ca spatiul alocat nu mai corespunde cerintelor asa ca in 1965 Gradina Botanica isi gaseste locul stabil pe Dealul Copou, pe o suprafata de aproximativ 99,8 hectare, devenind astfel cea mai mare Gradina Botanica din Romania.

Aflata, deci, zona Copou, Gradina Botanica din Iasi este mai mare decat cea din Bucuresti si iti lasa impresia ca ai putea sa te plimbi la nesfarsit fara sa-i dai de capat. Asta pentru ca nu pare o gradina ci este mai degraba o bucata de padure in care cineva planteaza flori in luminisuri sau are grija ca drumurile sa fie pavate si curate.




Mai mult, din loc in loc ai posibilitatea sa intrii printre copaci pe carari special amenajate care te duc fix in mijlocul naturii unde gasesti bancute ascunse de soare si de ochiul celorlalti vizitatori. Si astfel de carari sunt foarte multe. Daca ai sta sa le urmezi pe toate probabil ca te-ai pierde pe-acolo si oricum ai avea nevoie de foarte mult timp ca sa vezi absolut tot.




Si in Iasi, Gradina Botanica are un lac despre care ar trebui sa recunoastem ca este mai degraba un bazin in care putem vedea nuferi. Asta sa zicem ca ar fi un minus, dar e un minus foarte mic pentru ca restul peisajului, umbra si racoarea pe care ti-o ofera Gradina te fac sa nu ai nevoie de un lac cu pesti.



Daca ar fi sa vorbim despre punctele forte ale Gradinii Botanice din Iasi acestea ar fi: racoarea, umbra, vegetatia foarte bogata si traseele pe care le poti alege. Ar mai fi si curatenia, desi am gasit si pe-aici niste gunoaie pe iarba. Nu am vazut nici un caine pana aproape de plecare, dar a aparut unul mic care nu-si gasea locul cautand un loc ferit de soare. Oricum, un singur caine intr-un spatiu atat de mare este un adevarat succes :).

Ca minus pentru Gradina din Iasi ar fi faptul ca nu exista nici o tasnitoare sau sursa de apa potabila in afara de un magazin aflat aproape de intrare/iesire. Daca esti in coltul opus al parcului si ramai fara apa, iar afara sunt 30+ grade se va simti lipsa unei cismele.



Mi-a placut foarte mult in Gradina Botanica din Iasi si cu siguranta data viitoare cand voi ajunge acolo voi mai petrece cateva ore pe aleile intortocheate. Voi ati fost in Gradina Botanica din Iasi?