Fetele orasului: Bucurestiul business

Spre deosebire de Bucurestiul vechi, Bucurestiul cel nou este aseptic si rece, curat, aglomerat, stralucitor, dar plictisitor si obositor. Cartierele business sau business park-urile, caci despre ele este vorba, au inceput sa apara peste tot in Bucuresti, din centru (vezi Piata Victoriei), pana la periferie (vezi Sema Park) si, o data cu ele, a aparut si o noua fauna care sa-l populeze si sa si-l revendice: bucuresteanul business.

Spre deosebire de micii intreprinzatori din anii 90, care au plecat de la fabrica inainte sa fie inchisa ca sa-si deschida un mic biznis, ceea ce ii transforma automat in ochii proprii in biznismani asa cum vazusera ei in filme, oamenii business de azi sunt un profil bine inradacinat si, prin modul in care se imbraca si traiesc, ca si prin cladirile pe care le populeaza, prin obiectele pe care le consuma si prin joburile pe care le fac, sunt niste argumente umblatoare ca in sfarsit exista capitalism in Romania. 


 

Ca si capitalismul pompat din toate partile in economia si in lifestyle-ul Romaniei, si aceasta specie aparte a peisajului urban pare adus nu se stie de unde si transplantat printre noi, ceilalti, asa cum pe vremuri statul trimitea printre oameni agenti ai Securitatii "in civil" care sa plece urechea la abaterile ideologice ale celorlalti.

Acum exista printre noi oameni imbracati impecabil, stapani pe un vocabular plin de cuvinte specializate si pe o conceptie de viata la care noi abia daca putem visa, care sa ridice o spranceana daca noi ceilalti ne trezim sa fim altfel decat proactivi, aware si imbracati office, sau daca avem alte scopuri in viata decat sa facem bani si sa avansam in cariera si, in general, sa fim competitivi.

Iar daca cumva cei mai excentrici dintre ei isi permit o mica renuntare la ritmul care le-a adus bani si putere, se cheama neaparat ca fac downshifting, pentru ca mintea lor tot la sistem a ramas. Era nevoie de un astfel de cuvant ca sa nu creada colegii ca au ajuns, de fapt, loseri ca aia de care radeau pe vremuri ca nu au masina, ca stau pe banca in parc si mananca senvisuri aduse de acasa.




But wait. Bucurestiul nou are si o putere de fascinatie pe care nimeni nu poate s-o nege, cu cladirile sale inalte, futuriste, inabordabile, ca un varf de munte rezervat doar adevaratilor alpinisti, pe care turistul incaltat in tenisi nu poate decat sa-l fotografieze de la poale. Desi ne enerveaza ca pentru aparitia noilor cladiri trebuie maturate din peisaj case vechi, aristocratice, cu potential, care aminteau de fosta glorie scurta a orasului, pe undeva ne si mandrim cu ele, cu faptul ca Bucurestiul poate trece drept un oras occidental, in care castiga tot mai mult loc economia bazata pe servicii, si ca orasul nostru cu multe feţe amestecate, unele ignorate (cum e cea industriala), altele in curs de uitare (cel premodern, fanariot) si altele pe jumatate demolate (cel belle-epoque) a bifat si deghizarea contemporana.

Mai multe poze cu Bucurestiul business pe 100eyes