De ce mergem pe strada Ilfov?

Unii dintre noi din obligatie, cand se duc la serviciu, ca sa scrie despre strazi de Bucuresti, altii cu 2 tinte de baza: Casa de Asigurari de Sanatate si Tribunal (judecatoria sectorului 3). Si cu asta sa zicem ca am acoperit 100 de persoane pe zi care se fataie pe cei 200m de strada.

Restul de zece mii de oameni plus cele zece mii de masini bantuie pe micuta strada din spatele CEC-ului in cautare de loc de parcare. Si-gur! Alt motiv nu pot sa aiba si ar fi si o explicatie a faptului ca nici strada, nici trotuarele nu se vad din cauza masinilor. Din cauza asta, traficul de pe strada Ilfov curge precum apele Dambovitei in care se si termina, direct in Splai.

Pe langa fundul demn si solemn de matroana de casa de toleranta al cladirii CEC-ului, nu prea mai are loc nimic altceva. Langa o patiserie unsuroasa s-a inghesuit o drogherie, un gen de magazin pierdut in memoria Bucurestiului. Nu stiti ce inseamna drogherie? Sa zicem ca standurile Avon sau magazinele Christian Dior ar putea fi catalogate drept drogherii... daca ti-ar da si cate o aspirina din cand in cand. Ei, drogheria asta e un fel de farmacie plafar. Si nici macar nu miroase a plante, ci a spital.



Daca reusesti sa scapi necalcat de vreo masina, la numarul 3, chiar pe coltul dinspre splaiul dambovitean, o sa treci de un teren semi-viran, semi-parcare, in fundul caruia se vad niste ruine. Nu e complet neobisnuit sa vezi daramaturi in centrul vechi, insa dupa o mica cercetare, afli ca terenul asta, apartinand Companiei Nationale Loteria Romana, ascunde un mic sit arheologic, unde s-au descoperit in 2004 niste ramasite de prin secolele 16-17. Este de asemenea un loc unic prin faptul ca acolo s-au descoperit urme a 4 biserici construite una peste ramasitele alteia intre secolele 16-19. Mai multe detalii aici si aici.

Daca nu reusiti sa va dati seama unde e locul asta cu iz de vechi, poate imaginea dinspre Calea Victoriei o sa va aminteasca de darapanatura de vizavi de capatul strazii Franceze si de Muzeul de Istorie: