De ce mergem pe Strada Franceza?

Intrebarea e cu atat mai buna, cu cat acum, cand ploua, iar picaturile de apa iti imping capul in jos, nu mai vezi nimic in afara de varfurile propriilor picioare plescaind prin mocirla.



Foarte obiectiv vorbind, nu prea ai ce cauta pe Strada Franceza, decat daca te-ai ratacit sau vrei sa gusti putin din izul de mahala ultracentrala.

Din coltul Muzeului National de Istorie si pana la Hanul lui Manuc se intinde una din cel mai darapanate, murdare si decrepite strazi ale centrului vechi. Pe latura Muzeului de Istorie nu mai exista trotuar. I-a luat locul o fasie prelunga de noroaie galbene. Profiti de faptul ca nu-s masini (nu-i aproape nimeni, oricum) si mergi  prin drum, pe piatra cubica, sa ai o privire de ansamblu mai buna asupra strazii. In plus, esti sigur ca acolo n-are cum sa iti cada nici un perete in cap.

Prin casele care mai stau in picioare s-au aciuiat cateva dughene, mai batrane decat bunicul si cu tot atata viata in ele: incaltaminte "la comanda", optica, manichiura coafor, blanarie, geamuri si oglinzi, reparatii tv. Asta pare sa fie coloana vertebrala a Strazii Franceze. Daca pe Lipscani excelau magazinele de mirese, iar pe Smardan cele de casnice de faianta si plastic, aici abunda reparatiile de tv-uri, asortate cu calculatoare.



In acest mediu fermecator se afla si Universitatea Ecologica, pentru care ne bucuram ca sediul nu e reciclat din maghernitele din zona, ci pare ceva mai solid. Vizavi de hrana pentru minte - hrana pentru suflet, Biserica Sf. Dumitru, surprinzator de alba si nelalocul ei.

Un cabinet de stomatologie, o farmacie, un magazin de antichitati, care face o reclama excelenta, el insusi fiind o vechitura prafuita.

Din locurile in care ai avea curaj sa intri fac parte cafeneaua Picasso, de la coltul cu Calea Victoriei, restaurantul unguresc St. George, doua agentii de turism si (poate) Studioul de Teatru Casandra. La polul opus sunt sediul partidului Crestin-Democrat, magazinul de mobila, o alimentara care vinde mate de porc si aripi de curcan si o bodega abjecta cu numele de Royal Club.

O situatie incerta o au un magazin de seminte, o patiserie (colt cu Selari), un centru de copiere (atat de mare incat te astepti sa te traga la xerox imediat ce ai intrat) si un restaurant franco-marocan, l'Harmattan (dupa vantul uscat al Saharei), aflat pe latura Curtii Domnesti, in fata careia fosgaie cersetorii aferenti Bisericii Sf. Anton-Curtea Veche, cea mai veche din Bucuresti (sec.16).



Vizavi de biserica se afla Hanul lui Manuc, o umbra a ceea ce ar putea sa fie.