Cimitirul Házsongárd / Hajongard din Cluj

O vizita la Cluj nu-i completa fara o plimbare prin Cimitirul Házsongárd sau Hajongard, cum l-am latinizat noi. Nu te gandi la asta ca la o plimbare prin cimitir, ci mai degraba o vizita la un muzeu in aer liber: e un cimitir foarte vechi, multi-etnic si multi... religios, sa spunem - are o parte evreiasca, o parte luterana, alta ortodoxa si una inchinata soldatilor.

Numele sau are o etimologie putin contestata. Toata lumea cade de acord ca vine din limba germana si ca -gard vine de la gert, gradina. Prima parte insa pare sa aiba doua posibile origini: házsongárd inseamna ori gradina cu iepuri (Hasengert), ori gradina cu aluni (Haselgert), dar se inclina totusi catre prima denumire. Cimitirul Gradina cu iepuri. Cum sa ocolesti ceva cu un nume atat de pitoresc?



Desigur, nici urma de animale inauntru, cu exceptia unor corbi plictisiti, si parca nici aluni n-am zarit, dar asta nu e relevant, pentru ca in decursul celor patru secole de existenta, multe lucruri s-au schimbat.

Desi denumirea apare prima data [semnalizata ulterior de lingvistul Szabo Atilla] prin niste documente de pe la 1503, desemnand un deal cu livezi si gradini din sudul cetatii medievale a Clujului,  cimitirul Házsongárd se infiinteaza abia in 1585, cand vechiul cimitir din jurul bisericii Sf. Mihail din centru devenise neincapator in urma epidemiei de ciuma.
"In zona din afara Portii Mici de pe actuala Strada a Turzii s-a deschis un cimitir care ingaduia ingroparea atat celor bogati, cat si a celor saraci, fara nicio exceptie" (citat de aici).

Citim in alta parte ca inainte de a se infiinta acolo noul cimitir, pe deal se afla o plantatie de pepeni... ceea ce ar sprijini mai degraba teoria gradinii cu iepuri, decat a celei cu aluni, dar asta e o speculatie pur si simplu personala si amuzata de-a metropotamului.


Curiosi despre monumentele totemice din lemn, am intrebat la iesire despre acest obicei. Ni s-a raspuns cam evaziv ca sunt de stil vechi; n-am inteles prea bine explicatia si nici ulterior n-am reusit sa le aflam originile
Update: ni s-a semnalat ca se numesc kopjafa si ca pot servi atat ca monumente funerare, cat si ca decoratiuni pe langa casa. Detalii aici (hu) sau aici (en)

De-a lungul secolelor cimitirul si-a marit considerabil dimensiunile, iar unul dintre cei mai cunoscuti contribuitori cu teren a fost baronul Ioannes Fabritius de Gladis, care a donat o parte din gradinile sale partii luterane a cimitirului in 1739. El insusi este inmormantat acolo... de la 1750 incoace.

Dupa cimitirul luteran a aparut, mai tarziu, si cel evreiesc pe la 1840, apoi reinnoit in 1892, cand s-a deschis si cimitirul soldatilor. Cea mai veche piatra funerara din cimitir dateaza din 1599.



Sa nu va inchipuiti insa ca toate astea le-am aflat acolo sau ca am vazut piatra respectiva. Ca multe -foarte multe- monumente istorice din Romania, sufera din cauza lipsei de interes din partea celor care ar putea face din el un adevarat monument "turistic".

Desi e numit cateodata "panteonul Transilvaniei" - si pe buna dreptate, pentru ca acolo sunt inmormantati atatia oameni de stiinta, oameni politici, scriitori si artisti din Ardeal -, e imposibil sa gasesti ceva anume printre cele peste 60.000 de pietre funerare si suprafata de peste 22 de hectare (cifre de aici), pentru ca nu exista nici o harta a cimitirului, nici vreun semn de indrumare in vreo directie interesanta si nici felul in care este asezat, prin mici vaioage, nu ajuta prea mult explorarile in timp.

 

Spre exemplu, cateva dintre personalitatile care dorm acolo, sunt scriitorul Ion Agarbiceanu, biologul Emil Racovita, enciclopedistul si matematicianul Sámuel Brassai, contele Miklós Bánffy, compozitorul Gheorghe Dima, poetul si dramaturgul Radu Stanca si multi-multi altii, care poate regatenilor nu le suna prea familiar, insa au jucat rolurile lor importante in cultura si stiinta transilvana.



Cimitirul Hajongard se gaseste pe strada Avram Iancu (vezi harta aici) si ti-l recomandam pentru o plimbare linistita in orice anotimp pe sub copaci si printre monumentele funerare extraordinar de frumoase. De sus, din deal, vei avea si o vedere panoramica asupra cartierului Andrei Muresanu. Iar daca vei gasi cea mai vechie piatra de mormant de acolo, sa ne spui si noua unde este.

Daca vrei mai multe povesti despre personalitatile transilvanene inmormantate acolo, le vei gasi detaliate aici si aici... dar din pacate numai in limba maghiara. Putinele informatii solide in limba romana despre istoria cimitirului Hajongard din Cluj le-am gasit cu greu aici, in lucrarea "Aparitia cimitirului municipal transilvanean in contextul urbanizarii moderne", de Mihaela Gancea.