Ce ne enerveaza la Bucuresti: petardele

Unul dintre cele mai enervante lucruri care bantuie strazile Bucurestiului in aceasta perioada este zgomotul exploziilor petardelor. Cand ti-e lumea mai draga, te trezesti ca la cativa metri de tine plesneste o petarda trimitandu-ti inima in gat.

Seara strazile de la periferiile Bucurestiului par rupte din Fasia Gaza, asta pentru ca din cinci in cinci minute sau chiar mai des se aud bubuituri de diferite intensitati. Mai trebuie oare sa amintim si cat de periculoase sunt petardele sau faptul ca pana si noul premier Boc a cerut in mod special ca politistii sa-si faca treaba si sa incerce sa previna comertul "pe sub mana" cu petarde?

Si desi petardele sunt interzise si exista sanctiuni destul de aspre pentru comercializarea si folosirea lor (cel putin pe hartie), asta nu inseamna ca nu se mai gasesc prin piete, ba dimpotriva, se gasesc foarte multe si asta pentru ca exista o cerere.

Iar capturile politistilor (aici si aici) nu se fac simtite mai deloc... (chiar in acest moment a explodat o petarda destul de puternica pe strada mea, iar alarmele de la cateva masini din zona au inceput sa "cante" minunat...).

Sincer nu-mi pot da seama de ce unora li se pare atat de amuzant sau distractiv sa ii sperie/enerveze pe cei din jurul lor cu bubuituri de petarda. In afara de infantilism nu prea dau dovada de nimic altceva (si petardele nu sunt folosite doar de minori, a caror curiozitate fata de materiale "pirotehnice" sa spunem ca am putea s-o intelegem...)

A, ba da, si de un simt al umorului cam dubios, din moment ce se simt bine daca fac cartierul sa bubuie, alarmele sa pocneasca si animalele sa se sperie. Oare daca arunci cu petarde la fiecare colt de strada si la orice ora te simti ca un mic dumnezeu timp de cateva secunde?

Intelegem artificiile din noaptea de Revelion, am putea spune ca ii intelegem si pe cei care folosesc petarde in intervalul dintre ani (pentru alungarea spiritelor rele de Sf. Vasile), dar in alte zile in afara de aceasta chiar nu putem intelege sau explica bubuiturile decat, asa cum am mai spus, prin infantilism.

Ne enerveaza petardele, dar nu ne dorim neaparat sanctiuni mai aspre pentru cei care le comercializeaza, pentru ca ei doar raspund unei cereri. Tot ce ne dorim este ca locuitorii Bucurestiului (dar nu numai) sa se maturizeze si sa-si gaseasca distractii mai simpatice.