Bucurestiul industrial (3)

In cautare de peisaje industriale, am ajuns in mod inevitabil si in vestul (salbatic al) capitalei, adica Militari, platforma Industriilor. Stiam ca aici este o adevarata aglomeratie de fabrici, uzine, depozite, furnale, turnuri etc. Cand am ajuns pe langa autogara stiam ca nu voi fi dezamagit - in aer se simtea mirosul de uzina si simteam cum imi scartaiau dintii in gura de la praful antrenat in aer de numeroasele camioane si tiruri (in aceasta zona sa scuipi din cinci in cinci minute nu este nepoliticos, ci necesar). De asemenea, deasupra navetistilor si a muncitorilor necalificati imprastiati in toata zona tronau in departare cosuri de la cazanele de ardere si de la turnurile de racire a vaporilor de apa.

M-am plimbat pe B-dul Iuliu Maniu, Strada Preciziei, Valea Cascadelor si B-dul Timisoara.

1. I.N.C.D.T.  Comoti, B-dul Iuliu Maniu nr. 220D. In primul rand sa explicam initialele de la inceput. Ele inseamna: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare. Fabrica a fost fondata in 1985 si, desi unii pot sa creada, din cauza sonoritatii numelui, ca la Comoti se fac unele dintre cele mai comode perechi de pantofi pentru export, aici se proiecteaza, se produc, se experimenteaza si testeaza turbomotoare de aviatie, motoare industriale cu turbina cu gaze si masini paletate de turatie inalta.  

2. S.C. Aeroteh G.P. S.A., B-dul Iuliu Maniu 220A. Chiar daca in traducere libera Aeroteh ar sugera ceva tot in legatura cu aviatia, avand in vedere si invecinarea ei cu mai sus mentionata Comoti, Aeroteh, infiintata in 1998, se ocupa cu altceva, si anume cu fabricarea de mijloace de masurare pentru gaze naturale (regulatoare de presiune, contoare si convertoare de volum, cabine de masura si reglare, statii de reglare si masurare etc.)

3. Turbomecanica S.A., B-dul Iuliu Maniu nr. 244. In urma cu aproximativ 25 de ani aici se faceau motoare si piese pentru avioanele Rombac, primele avioane cu reactie construite in Romania. Si astazi tot piese de schimb pentru avioane se fac, numai ca mai performante decat cele pentru Rombac si, in plus, se mai ocupa si de tehnologie aerospatiala si militara. Dar nu va entuziasmati prea tare, Turbomecanica e departe de a fi un fel de NASA romaneasca.     

Si, probabil pentru a mai face un ban, in apropiere exista si Turbotequila, spatiu care tine tot de Turbomecanica. Nu e vorba de o fabrica de bauturi alcoolice pe baza de tequila si nici de un club al micutei Tila Tequila, ci doar de o cladire mash up  in genul Bingo de la UPB Militari, adica restaurant/bar/fitness.  

4. S.C. Ceprocim S.A.  , Str Preciziei, Nr. 6. Istoria acestui loc incepe cu anul 1949, cand aici se afla ISPIM - Institutul de Studii si Proiectare pentru Industria Materialelor de Constructii -, apoi in 1953 s-a schimbat in IPFMC - Institutul de Proiectare pentru Fabrici de Materiale de Constructii -, in 1962 s-a schimbat din nou, in IPCMC - Institutul de Proiectare şi Cercetare pentru Materiale de Construcţii -, nici in 1973 situatia nu a ramas aceeasi, pe acest loc formandu-se ICPDILA - Institutul de Cercetare, Proiectare, Documentare pentru Industria Liantilor si Azbocimentului -, iar in 1974 ICPDILA s-a transformat in ICPILA - Institutul de Cercetare, Proiectare pentru Industria Liantilor si Azbocimentului - si in cele din urma, in 1990, s-a transformat in CEPROCIM S.A. - Cercetare, Proiectare, Ciment. Nu demult, peste o jumatate din suprafata institutului, printre care si hala de microproductie, a fost rasa pentru construirea unui complex residential.   

5. Cesarom S.A., Strada Preciziei nr. 1. Infiintata in 1962, Cesarom este fabrica de faianta care a asigurat inca din 1963 placaje ceramice glazurate pentru pereti si pardoseli cu dimensiuni de 2x2 , 2.5x5, 4x4, 5x5, 10x10, 6x12 cm, pe care le puteti vedea si astazi in majoritatea statiilor de metrou din Bucuresti (ex: Eroilor, Piata Muncii, Semanatoarea, Grozavesti etc), dar si in Moscova. Tot la Cesarom s-a produs pentru prima data gresia cu relief care a ramas inca intacta in Gara de Nord sau in unele statii de metrou din Bucuresti. Primul atelier de pictura manuala pe ceramica din tara a functionat tot la Cesarom, realizand tablouri unicat pictate cu glazura si dubla ardere.  

6. Urbis S.A., Strada Preciziei nr. 3. La fel ca si Cesarom-ul, Urbis-ul are o vechime de peste 40 de ani, fiind infiintat in locul I.R.E.M.O.A.S.-ului (Intreprinderea de Radiatoare, Echipament Metalic, Obiect si Armaturi Sanitare). Produce peste 30% din armaturile sanitare si accesorile pentru baie si bucatarie din tara.

7. Coca-Cola HBC, Strada Preciziei nr. 10. Aici a fost inainte (din 1938 pana in 1990) fabrica Cico, insa la 1 noiembrie 1991 compania americana a inceput sa-si imbutelieze bautura racoritoare la fabrica din Militari. Dar in momentul de fata cladirea de pe Preciziei este folosita doar ca depozit, deoarece fabrica a fost mutata la Ploiesti.

8. Nufarul S.A.  , B-dul Iuliu Maniu, nr. 187. Nufarul a fost infiintat la 7 noiembrie 1960 prin "comasarea si reorganizarea succesiva a atelierelor mestesugaresti si cooperativelor specializate pentru activitatea de spalat si curatat chimic". Este foarte probabil ca pe viitor Nufarul sa dispara si pe acest teren sa apara alte blocuri.

9. Setum S.A.,  Strada Preciziei Nr. 32. Pe o suprafata de 46.000 mp, se intinde fabrica de produse metalice Setum, cu o vechime de peste 40 de ani. Aici se produc usi si obloane metalice, broaste, yale, incuietori suplimentare si finisaje si, daca e sa ne luam dupa cum se prezinta pe site, pare o afacere destul de prospera.   

10. Uzina de reparatii material rulant pentru metrou. Este in capatul zonei Industriilor, dupa depoul Militari (capatul tramvaielor 8 si 35), aici ies metrourile la suprafata pentru reparatii sau revizii, si daca pana acum va intrebati unde sunt ele decorate cu graffiti, aflati ca acesta este unul dintre locuri. In imediata apropiere a uzinei se afla si baza sportiva TUNGAL, "de toata frumusetea" (adica un teren ofilit, ingradit de un gard ruginit si plin de tetanos, si cu cateva baraci la fel de insalubre) - daca va intrebati ce inseamna TUNGAL, noi presupunem ca tunele si galerii.   

11. Firos S.A., B-dul Timisoara, Nr. 100. La vreun sfert de ora de mers pe jos de la talciocul de la Valea Cascadelor se afla inca din 1976 fabrica Firos, de tesaturi si fire de sticla. Se spune ca aceasta fabrica asigura 600 de locuri de munca, insa probabil pe viitor numarul acestora se va imputina odata cu spatiul pe care se intinde fabrica, acesta urmand foarte probabil sa fie cedat pentru construirea blocurilor cum am mai vazut si in vecinatate, in spatele Ceprocimului sau pe langa Prefabricate Vest.

12. Cet. Vest. Odata ajunsi la Cet. Vest ne asteptam sa gasim ceva vestigii sau un sat, ceva, asta pentru ca aveam impresia ca prescurtarea vine de la Cetatea de vest. In schimb am gasit un peisaj demn de filmele SF: cabluri, transformatoare, turnuri, garduri care ne atentionau sa nu le atingem daca nu suntem impamantati, un zgomot tare ciudat care iti facea pielea de gaina si in rest nimic, pustiu, camp gol cat vezi cu ochii. Am aflat ca Cet. Vest inseamna centrala electrica de vest si ca a fost pusa in functiune in 1973.


Cosurile de la cazanele de ardere

Nu am poposit prea mult prin zona din cauza ca mi se facuse cam frica sa nu ma intalnesc cu ceva curenti vagabonzi (curenti remanenti care sunt acumulati in instalatiile de distributie) si oricum misiunea mea se incheia aici, deoarece turnurile inalte pe care le vazusem inca de la Pacii se aflau aici, turnurile de racire a vaporilor de apa de la turbinele termocentralei si cosurile de la cazanele de ardere a combustibilului pentru producerea aburului indicau capatul cel mai vestic al Bucurestiului, mai departe nu se mai putea vorbi de industrial, ci mai degraba de rural.  

Turnuri de racire 

O adevarata expozitie de transformatoare de inalta tensiune la tensiune medie

Mai multe poze pe 100eyes