Bucuresti industrial (1)

Cum ziceau, plini de inspiratie, cei de la Timpuri Noi, acum ani buni vindeam industrial, viata industrial, suflet industrial, visul industrial. Intre timp cu industria romaneasca s-a cam facut sex pe din dos, tot industrial, asa ca e in paragina, dupa privatizari si vanzari nereusite.

Bucurestiul are si el scheletele lui de betoane si fiare, pe care la tema lunii din septembrie o sa le vizitam, macar pe dinafara, ca inauntru nu ne lasa nimeni sa intram, desi unele ar merita o soarta mai buna, ca de exemplu sa fie muzeu sau macar sa faca tururi ghidate pentru omul de rand care vrea sa vada cum se face paine, cum se construieste un vagon de tren sau cum se imbuteliaza sampania.
 



Primul traseu industrial a plecat din nordul capitalei, din Straulesti, si a coborat pe Grivita pana la Dambovita, apoi la lacul Morii.



1. Laromet S.A., Bucurestii Noi nr. 166, abia se mai vede in spatele unor garduri de tabla, e inconjurat de o zona cam pre-oraseneasca, urata si prafuita. A fost privatizata in '98, iar povestea vinderii si cumpararii ei continua inca, destul de obscur.



2. Fabrica Zarea, Bucurestii Noi 111, a fost fondata de Wilhelm Mott in 1912, care lucrase la fabrica de sampanie nemteasca Rhein. In 1948 a fost nationalizata, dar si-a pastrat numele, in 2004 a fost privatizata (grupul Schloss Wachenheim), iar in 2008 era cat pe ce sa fie cumparata de spaniolii de la Realia.



3. Fabrica Textila Dacia S.A., Bucurestii Noi nr. 43, infiintata prin anii '40, nu are o istorie prea activa, cu exceptia poate a ultimilor ani, cand a inceput sa ajute parohia din Pajura, contribuind si la restaurarea bisericii Podeanu careia i se mai zice "biserica textilistilor".



4. Fabrica Marmura S.A., Bucurestii Noi nr. 10, fondata in 1883, o cladire care se recunoaste usor dupa gardul facut din bucati neregulate de marmura.



5. Atelierele CFR Grivita si Grivita Rosie (Griro). Atelierele au fost fondate in 1897, in apropiere de Groapa de gunoi Grivita, despre care a scris Eugen Barbu. Acolo au avut loc intre 1929 si 1933 multe greve ale ceferistilor, in timpul carora s-au afirmat Gheorghe Gheorghiu Dej, Ilie Pintilie si alti viitori actori ai inceputurilor comuniste, rasariti din muncitorimea feroviara. Tot acolo zice cartea de istorie ca a tras Vasile Roaita legendara sirena, simbol al grevei ceferistilor, desi se pare ca adevarul e altul.









6. (*) Fabrica de bere Grivita/ Luther - construita in 1869 de Erhard Luther, fabrica de la capatul Podului de pamant (Calea Plevnei), de pe actualul bulevard al Orhideelor (vizavi de IDM si langa gara Basarab) era furnizorul Casei Regale si prima in topul industriei de profil romanesti... pana a aparut Bragadiru. Alaturi de ea se afla gradina de vara Eliseul Luther.
 


A fost asociata pentru scurt timp cu numele Bragadiru (a nu se confunda cu fabrica de bere Bragadiru din Rahova), pentru ca dupa moartea lui Luther, sotia sa Sophia s-a recasatorit cu industriasul Dumitru Bragadiru. Au divortat destul de repede. Fabrica a fost nationalizata in '48, de cand a luat si denumirea Grivita. Acum a scapat de demolarile din zona (acolo se construieste pasajul Basarab), doar pentru ca este pe lista monumentelor istorice.



7. (*) Fabrica de tigarete Belvedere, Giulesti 1-3, langa Bricostore, vizavi de Carrefour Orhideea. De ea se leaga inceputurile istoriei manufacturii tutunului in Bucuresti, despre care site-ul pentru salvarea tigarilor Carpati vorbeste in detaliu. Si aceasta intreprindere a contribuit la constructia unei biserici, Belvedere.

8. Fabrica de paine Spicul S.A., sos. Orhideelor 15, tocmai a raposat. Fondata in 1848, mai intai s-a numit Moara de apa Ciurel, functionand pe directia moraritului pana in 1931, cand s-a reprofilat pe panificatie. A fost si ea nationalizata in '48.

 
la ferestrele de la parter parcau camioanele de aprovizionare, care plecau apoi aburinde si mirosind a paine proaspata (tineti minte ce cozi erau la paine cand se zvonea ca e... calda?)

Are mai multe intreprinderi, dar fabrica de pe Orhideelor (mai degraba terenul pe care se afla) a fost cumparata de compania spaniola Hercesa, care intentioneaza sa construiasca acolo blocuri si care tocmai a demolat-o zilele trecute.

9. (*) Fabrica de paine Plevnei, de traditie 1882, se afla acolo unde era Manutanta Centrala a Armatei sau "Manutentiunea de paine din Bucuresti", pe Plevnei 145, adica depozitul brutariei armatei, plasat in apropierea cazarmei Malmaison (Sf. Gheorghe). O monografie a Fabricii de paine (de dr. ing. Gheorghe Moldoveanu - Brutarii din Bucurestii de odinioara) se poate gasi pe site-ul plevnei.ro.




Plevnei S.A.

10. CET Grozavesti, inceputa ca uzina hidraulica, ridicata in cursul anilor 1880, folosindu-se o cadere mica de apa de 7 metri a Dambovitei. Dupa proiectul de dezvoltare al inginerului Elie Radu si mai apoi al lui Dimitrie Leonida, uzina a ajuns cea mai marte uzina termoelectrica din tara. (o istorie mai completa aici)







11. Semanatoarea, "singura intreprindere constructoare de combine autopropulsate de recoltat din Romania" (ziceti asta repede de 3 ori) e cea mai tanara din zonele industriale vazute de noi ieri, s-a nascut in 1949 si nici ea n-o duce prea bine, pentru ca peste ea va trona complexul rezidential  Sema Parc, orasul in oras (viziteaza-l virtual).



(*) locurile notate cu steluta se afla pe lista de monumente istorice a Ministerului Culturii

Vezi foto si in galerie