Biserica Armeneasca si Muzeul Comunitatii Armenesti
Biserica Armeneasca si Muzeul Dudian al Comunitatii Armenesti au atras recent atentia din cauza incendiului de la Millenium Business Center. Cele doua cladiri merita vizitate pentru arhitectura relativ exotica si pentru obiectele de patrimoniu adapostite, vechi de pana la sase secole.
Incendiul nu a produs stricaciuni celor doua cladiri, insa a afectat acoperisul Casei Parohiale. Fragmente de panouri au cazut in curte, inclusiv in timpul vizitei ministrului de externe armean, fara sa produca victime. Cartoane cu slogane impotriva Millenium puteau fi vazute recent pe gard, insa problemele cu vecinul de sticla si otel nu-s noi. Lucrarile au provocat fisuri in biserica, muzeu si casa parohiala, constructorul platind in 2003 pentru consolidarea cladirilor.
Biserica/catedrala armeneasca fost contruita intre 1911 si 1915 in stil armenesc, dupa planurile arhitectului Maimarolu, caruia i se datoreaza si Cercul Militar. Arhitectura bisericii este inspirata de cea a catedralei din Echmiadzin, centrul spiritual al Armeniei. In acelasi loc a mai existat o biserica armeneasca, construita in 1743 si reconstruita in 1781, dupa un incendiu. In curte remarci un monument in memoria genocidului armean, o fantana si un bust al generalului Andranik.
In interior poti admira pictura pantocratorului si altarul, care, spre deosebire de cel al ortodocsilor "propriu-zisi", nu se afla in spatele unui iconostas. Explicatia: Biserica Apostolica Armeana a rupt legaturile cu Roma si Constantinopolul in 554. Astfel, armenii nu au "prins nici perioada iconoclasta, nici dezvoltarea icoanelor" de dupa aceea, dupa cum mi-a explicat preotul paroh Paul Bogdan.
Deasupra altarului se afla crucea armeneasca, care simbolizeaza copacul vietii vesnice din Rai si a evoluat din monumentele "hacikar". In stanga altarului se afla o capela de botez. In decoratia interiorului se regasesc "ecouri art nouveau" (M.Celac, O. Carabela, M. Marcu-Lapadat -Bucuresti, arhitectura si modernitate), iar alt element inedit e reprezentat de banci, unele cu initialele donatorilor. Bancile nu sunt traditionale pentru bisericile armenesti, cum nu este nici orga de deasupra intrarii, potrivit parintelui.
Catedrala Armeneasca poate fi vizitata de luni pana vineri, de la ora 9 pana in jurul orei 14. Dar daca esti curios sa vezi slujba (duminica) trebuie sa mergi, temporar, pana la capela cimitirului armenesc din soseaua Pantelimon nr 90. Masura a fost luata pentru a evita aglomeratia in curte, pentru siguranta enoriasilor.
Salvatorii de carti si talismanele pentru boli
In fata intrarii in biserica se afla Centrul Cultural Armean/ Casa de Cultura Dudian, cu biblioteca si Muzeul Dudian (Muzeul Comunitatii Armenesti). Construita in 1943 dupa planurile lui Emil Calinescu, cladirea dovedeste "o intelegere de substanta a traditiei arhitecturii armenesti" (Bucuresti, arhitectura si modernitate).
Daca vizitezi Centrul in aceasta perioada vei fi intampinat de mai multe... carti puse la uscat, in urma unei inundatii de la subsol. Volumele vor fi date la reconditionat daca se vor gasi bani, potrivit muzeografei si bibliotecarei Arsaluis Paronian. Muzeul este la etaj, la care urci printre carti si portrete, inclusiv al afaceristului si colectionarului Krikor Zambaccian.
O harta prezinta bisericile armenilor din actuala Romanie si din vecini. Doamna Paronian iti va vorbi despre istoria comunitatii din Romania, despre locasurile din Moldova, si despre Gherla, cunoscuta pe vremuri ca Armenopolis. Aceasta a fost una dintre cele cinci localitati ale armenilor din Ardeal, iar in sala mare a muzeului descoperi si doua blazoane ale nobilimii armenesti transilvanene.
Printre obiectele bisericesti prezentate merita amintite un analog si un recipient pentru mir, ambele in forma de pasare, si mai multe perdele de altar in stil occidental si oriental. Cel mai vechi obiect este insa o Evanghelie armeneasca, miniata in Crimeea (1351).
Cartile erau foarte pretuite de catre armeni. Cel mai mare manuscris armenesc (80x60 cm) a fost adus in Armenia de catre niste femei care, desi fugeau de genocid, si-ar fi lasat deoparte bagajele pentru a lua in tara o parte din carte. In colectia muzeului se afla si prima biblie tiparita in armeneste, la Amsterdam, cu reproduceri dupa Durer.
Desi primii crestinati oficial, armenii au pastrat si ei obiceiuri pagane. Unul dintre acestea este, potrivit muzeografei, folosirea talismanelor cu rugaciuni in caz de boala. Alte obiecte religioase apartin traditiei armenesti, ortodoxiei romanesti, traditiei catolice dar si celei musulmane (un covor de rugaciune, folosit cu rol decorativ).
Muzeul pastreaza si un saz (instrument oriental) creat de un armean in timpul prizonieratului din Romania (al doilea razboi mondial). Intr-un colt vezi imagini cu cantaretii de opera romano-armeni David Ohanesian si Garbis Zobian. Alte personalitati de etnie/ cu ascendenta armeneasca sunt Harry Tavitian, Stefan Agopian, Gheorghe Asachi, sau Ana Aslan, insa nu vei gasi exponate despre ei. In schimb, exista mai multi arbori genealogici ai unor vechi familii de origine armeneasca, ca Missir si Pruncul.
Exponatele Muzeului Dudian te duc intr-o lume pe jumatate familiara si jumatate exotica, fara de care istoria Romaniei nu ar fi fost aceeasi. Pentru a explora mai mult acest univers poti vizita Muzeul de luni pana vineri, de la ora 9 la 14, deocamdata gratuit. Odata intrat in curte, evita zona dintre Muzeu si Casa Parohiala (cladirea din fundul curtii). Din acelasi motiv pentru care slujba s-a mutat la capela.
Casa de Cultura Armeana Dudian
Carol I 41-43
Telefon: 021 313 90 70
Program: Luni-Vineri 9:00-14:00
Incendiul nu a produs stricaciuni celor doua cladiri, insa a afectat acoperisul Casei Parohiale. Fragmente de panouri au cazut in curte, inclusiv in timpul vizitei ministrului de externe armean, fara sa produca victime. Cartoane cu slogane impotriva Millenium puteau fi vazute recent pe gard, insa problemele cu vecinul de sticla si otel nu-s noi. Lucrarile au provocat fisuri in biserica, muzeu si casa parohiala, constructorul platind in 2003 pentru consolidarea cladirilor.
Biserica/catedrala armeneasca fost contruita intre 1911 si 1915 in stil armenesc, dupa planurile arhitectului Maimarolu, caruia i se datoreaza si Cercul Militar. Arhitectura bisericii este inspirata de cea a catedralei din Echmiadzin, centrul spiritual al Armeniei. In acelasi loc a mai existat o biserica armeneasca, construita in 1743 si reconstruita in 1781, dupa un incendiu. In curte remarci un monument in memoria genocidului armean, o fantana si un bust al generalului Andranik.
In interior poti admira pictura pantocratorului si altarul, care, spre deosebire de cel al ortodocsilor "propriu-zisi", nu se afla in spatele unui iconostas. Explicatia: Biserica Apostolica Armeana a rupt legaturile cu Roma si Constantinopolul in 554. Astfel, armenii nu au "prins nici perioada iconoclasta, nici dezvoltarea icoanelor" de dupa aceea, dupa cum mi-a explicat preotul paroh Paul Bogdan.
Deasupra altarului se afla crucea armeneasca, care simbolizeaza copacul vietii vesnice din Rai si a evoluat din monumentele "hacikar". In stanga altarului se afla o capela de botez. In decoratia interiorului se regasesc "ecouri art nouveau" (M.Celac, O. Carabela, M. Marcu-Lapadat -Bucuresti, arhitectura si modernitate), iar alt element inedit e reprezentat de banci, unele cu initialele donatorilor. Bancile nu sunt traditionale pentru bisericile armenesti, cum nu este nici orga de deasupra intrarii, potrivit parintelui.
Catedrala Armeneasca poate fi vizitata de luni pana vineri, de la ora 9 pana in jurul orei 14. Dar daca esti curios sa vezi slujba (duminica) trebuie sa mergi, temporar, pana la capela cimitirului armenesc din soseaua Pantelimon nr 90. Masura a fost luata pentru a evita aglomeratia in curte, pentru siguranta enoriasilor.
Salvatorii de carti si talismanele pentru boli
In fata intrarii in biserica se afla Centrul Cultural Armean/ Casa de Cultura Dudian, cu biblioteca si Muzeul Dudian (Muzeul Comunitatii Armenesti). Construita in 1943 dupa planurile lui Emil Calinescu, cladirea dovedeste "o intelegere de substanta a traditiei arhitecturii armenesti" (Bucuresti, arhitectura si modernitate).
Daca vizitezi Centrul in aceasta perioada vei fi intampinat de mai multe... carti puse la uscat, in urma unei inundatii de la subsol. Volumele vor fi date la reconditionat daca se vor gasi bani, potrivit muzeografei si bibliotecarei Arsaluis Paronian. Muzeul este la etaj, la care urci printre carti si portrete, inclusiv al afaceristului si colectionarului Krikor Zambaccian.
O harta prezinta bisericile armenilor din actuala Romanie si din vecini. Doamna Paronian iti va vorbi despre istoria comunitatii din Romania, despre locasurile din Moldova, si despre Gherla, cunoscuta pe vremuri ca Armenopolis. Aceasta a fost una dintre cele cinci localitati ale armenilor din Ardeal, iar in sala mare a muzeului descoperi si doua blazoane ale nobilimii armenesti transilvanene.
Printre obiectele bisericesti prezentate merita amintite un analog si un recipient pentru mir, ambele in forma de pasare, si mai multe perdele de altar in stil occidental si oriental. Cel mai vechi obiect este insa o Evanghelie armeneasca, miniata in Crimeea (1351).
Cartile erau foarte pretuite de catre armeni. Cel mai mare manuscris armenesc (80x60 cm) a fost adus in Armenia de catre niste femei care, desi fugeau de genocid, si-ar fi lasat deoparte bagajele pentru a lua in tara o parte din carte. In colectia muzeului se afla si prima biblie tiparita in armeneste, la Amsterdam, cu reproduceri dupa Durer.
Desi primii crestinati oficial, armenii au pastrat si ei obiceiuri pagane. Unul dintre acestea este, potrivit muzeografei, folosirea talismanelor cu rugaciuni in caz de boala. Alte obiecte religioase apartin traditiei armenesti, ortodoxiei romanesti, traditiei catolice dar si celei musulmane (un covor de rugaciune, folosit cu rol decorativ).
Muzeul pastreaza si un saz (instrument oriental) creat de un armean in timpul prizonieratului din Romania (al doilea razboi mondial). Intr-un colt vezi imagini cu cantaretii de opera romano-armeni David Ohanesian si Garbis Zobian. Alte personalitati de etnie/ cu ascendenta armeneasca sunt Harry Tavitian, Stefan Agopian, Gheorghe Asachi, sau Ana Aslan, insa nu vei gasi exponate despre ei. In schimb, exista mai multi arbori genealogici ai unor vechi familii de origine armeneasca, ca Missir si Pruncul.
Exponatele Muzeului Dudian te duc intr-o lume pe jumatate familiara si jumatate exotica, fara de care istoria Romaniei nu ar fi fost aceeasi. Pentru a explora mai mult acest univers poti vizita Muzeul de luni pana vineri, de la ora 9 la 14, deocamdata gratuit. Odata intrat in curte, evita zona dintre Muzeu si Casa Parohiala (cladirea din fundul curtii). Din acelasi motiv pentru care slujba s-a mutat la capela.
Casa de Cultura Armeana Dudian
Carol I 41-43
Telefon: 021 313 90 70
Program: Luni-Vineri 9:00-14:00
© Copyright Metropotam 2006-2012.
Citeste si:
Locuri: Muzeul Theodor Pallady
Ne-am indreptat azi pasii spre Strada Spatarului unde, la nr 22, se afla cea mai veche constructie civila din Bucuresti pastrata in formele initiale ( datind din anul 1760). Istoria...
De ce mergem pe strada Armeneasca?
Cum mergi pe bulevardul Carol si treci de piata Rossetti si de magazinul saptamanii, Wagner Arte , dupa intersectia unde se construieste un zgarie cer albastru, prima la stanga este...
Nou pe Armeneasca: Club Upload
De putin timp s-a deschis pe strada Armeneasca un club nou intr-o mansarda mare, care pe metropotam l-a cucerit imediat. Desi la numarul 36 nu iti da nimic de...
Cafe Lente Armeneasca, noua sufragerie fantasy din oras
Cand ne-am plimbat pe strazile din spatele Bisericii Armeneasca si am dat peste Cafe Lente ne-am gandit ca poate casa de pe General Praporgescu a prins aripi si, plictisita de...
Interviul saptamanii - Aneta Bogdan
Aneta Bogdan este Managing Partner la Brandient si reprezinta una dintre cele mai importante figuri ale marketingului romanesc, cariera ei legandu-se de unele dintre cele mai de succes branduri de la noi. Iubeste si contesta Bucurestiul in acelasi timp si...
Fuel the city
#1. milenium
cataintelegere din partea bisericii armene pentru vecinul cel mare ,este induiosator
#2. preotarmean
Discutii care apar din nou in incinta Bisericii ARMENE din Bucuresti care il are ca protagonist tot pe toxicomanul de preot si anume BOGDAN PAUL JAN. Pina unde poate sa ajunga acest preot betiv care ar trebui dus le dezitoxicare in primul rind care nu lasa comunitetea noastra ARMEANA sa fie linistita. Preotul BOGDAN PAUL JAN care dupa ce a distrus doua familii, acum pe a treia, acest preot care vrind sa se disculpe de ceia ce se scrie despre el si se vorbeste in cadrul BISERICII ARMENE, apelind la fostele sotii sa iasa cu frunte sus, este acuzat voalat ca a provocat scndaluri mediatice si a incerca sa pacaleasca pe enoriasii din cadrul BISERICII ARMENE.. Incercam sa-l intelegem pe cel care tocmai sa casatorit pentru a treia oara cu o femeie de moravuri usoare care este avocata in cadrul Baroului Bucuresti si anume VOINEA STANA .