Biogradska Gora, ultima jungla a Europei
Si cand citesti asta intr-un ghid turistic, e musai sa lasi balta golfurile de poveste si plajele de nudisti, sa incalti bocancii si sa tai jumatate de Muntenegru ca sa vezi minunea: Biogradska Gora.
Adevarul e undeva la mijloc, nu e tocmai ultima si nu e chiar jungla, cel putin nu asa cum ti-o imaginezi. Ceea ce este totusi parcul national Biogradska e o padure virgina, foarte veche, si intr-adevar una dintre ultimele cu o asemenea varsta din Europa. Mai gasesti asemenea paduri batrane in Białowieża (intre Polonia si Bielorusia), in Perucica (Bosnia), in Suedia, la Fiby si prin Caucaz.
Noi am stat acolo jumatate de zi si abia am apucat sa dam ocol lacului... unuia dintre cele sase lacuri glaciare, restul aflandu-se la altitudini de peste 1800m. Parcul se intinde pe vreo 54 km2, cuprinzand, pe langa zona de padure, si lacurile mentionate, si cateva versante muntoase.
Padurea ocupa doar vreo 16 km2, si in ea poti gasi si copaci batrani de jumatate de mileniu, unii inalti de peste 50m. Cei mai multi copaci sunt ceva mai tinerei, doar vreun secol si ceva. Se spune ca fiecare conducator al Muntenegrului a ocrotit padurea de la Biogradska si ca niciodata copacii ei nu au cazut de topor, ci doar de batranete.
Nu doar copacii (foioase jos - stejar, fag, artar - si conifere cand incepi sa urci) ii dau aspectul de padure virgina si chiar "jungla", ci si ferigile, frunzele de brusture sub care te-ai putea adaposti de ploaie ca sub o umbrela... daca ar patrunde ploaia pana jos, dar pe alocuri bolta e atat de deasa incat abia trec razele de soare printre frunze.
Sunt 26 de habitate in tot parcul national, in care gasesti 220 de specii de plante (86 de tipuri de copaci si arbusti), 150 de tipuri de pasari si vreo 10 specii de mamifere. Dintre acestea ne-a insotit de-a lungul plimbarii un pârş (o rozatoare mititica), nu in carne si oase, desi o fi fost si acela pe undeva, ci de pe panourile didactice si interactive pe care le gaseai pe alocuri prin padure:
- ghici ghicitoarea mea, cu ce animale te poti intalni prin parc? vidre, ursi, broaste si ursi.
- un copac de grosimea aceea s-a nascut cam pe la 1878 (dunga cu rosu), cand Printul Nikola I a infiintat la Biogradska prima zona naturala protejata din Europa. Penultima dunga e din 1991, cand Muntenegru a fost declarat primul stat ecologic din lume.
Daca ajungeti in Muntenegru, sa va opriti o zi la Biogradska. Daca e vara, o sa va gasiti intr-un taram verde si viu, in care aproape ca o sa cautati casute de pitici sub palariile ciupercilor si spiridusi ori hobbiti prin scorburi. Daca e toamna, banuim ca e feeric, sub aburul care se ridica de pe lac dimineata si sub culorile de moarte ale frunzelor. Noi abia asteptam sa mai mergem o data acolo, poate intr-un octombrie frumos, poate intr-o iarna.
Parcul National Biogradska Gora se afla in regiunea orasului Kolašin (centru-nord), in zona montana Bjelasica, la doar vreo 900km de Bucuresti.
Mai citeste despre Muntenegru:
- Ada Bojana
- Kotor
- Sveti Stefan
Adevarul e undeva la mijloc, nu e tocmai ultima si nu e chiar jungla, cel putin nu asa cum ti-o imaginezi. Ceea ce este totusi parcul national Biogradska e o padure virgina, foarte veche, si intr-adevar una dintre ultimele cu o asemenea varsta din Europa. Mai gasesti asemenea paduri batrane in Białowieża (intre Polonia si Bielorusia), in Perucica (Bosnia), in Suedia, la Fiby si prin Caucaz.
Noi am stat acolo jumatate de zi si abia am apucat sa dam ocol lacului... unuia dintre cele sase lacuri glaciare, restul aflandu-se la altitudini de peste 1800m. Parcul se intinde pe vreo 54 km2, cuprinzand, pe langa zona de padure, si lacurile mentionate, si cateva versante muntoase.
Padurea ocupa doar vreo 16 km2, si in ea poti gasi si copaci batrani de jumatate de mileniu, unii inalti de peste 50m. Cei mai multi copaci sunt ceva mai tinerei, doar vreun secol si ceva. Se spune ca fiecare conducator al Muntenegrului a ocrotit padurea de la Biogradska si ca niciodata copacii ei nu au cazut de topor, ci doar de batranete.
Nu doar copacii (foioase jos - stejar, fag, artar - si conifere cand incepi sa urci) ii dau aspectul de padure virgina si chiar "jungla", ci si ferigile, frunzele de brusture sub care te-ai putea adaposti de ploaie ca sub o umbrela... daca ar patrunde ploaia pana jos, dar pe alocuri bolta e atat de deasa incat abia trec razele de soare printre frunze.
Sunt 26 de habitate in tot parcul national, in care gasesti 220 de specii de plante (86 de tipuri de copaci si arbusti), 150 de tipuri de pasari si vreo 10 specii de mamifere. Dintre acestea ne-a insotit de-a lungul plimbarii un pârş (o rozatoare mititica), nu in carne si oase, desi o fi fost si acela pe undeva, ci de pe panourile didactice si interactive pe care le gaseai pe alocuri prin padure:
- ghici ghicitoarea mea, cu ce animale te poti intalni prin parc? vidre, ursi, broaste si ursi.
- un copac de grosimea aceea s-a nascut cam pe la 1878 (dunga cu rosu), cand Printul Nikola I a infiintat la Biogradska prima zona naturala protejata din Europa. Penultima dunga e din 1991, cand Muntenegru a fost declarat primul stat ecologic din lume.
Daca ajungeti in Muntenegru, sa va opriti o zi la Biogradska. Daca e vara, o sa va gasiti intr-un taram verde si viu, in care aproape ca o sa cautati casute de pitici sub palariile ciupercilor si spiridusi ori hobbiti prin scorburi. Daca e toamna, banuim ca e feeric, sub aburul care se ridica de pe lac dimineata si sub culorile de moarte ale frunzelor. Noi abia asteptam sa mai mergem o data acolo, poate intr-un octombrie frumos, poate intr-o iarna.
Parcul National Biogradska Gora se afla in regiunea orasului Kolašin (centru-nord), in zona montana Bjelasica, la doar vreo 900km de Bucuresti.
Mai citeste despre Muntenegru:
- Ada Bojana
- Kotor
- Sveti Stefan
Comentariu nou
e prima data cand aud de aceasta padure si cu siguranta o sa merg sa o cutreier, pana nu o sa fie taiata pentru a face loc unor complexe comerciale :(