Atunci si acum: Piata Operetei sau Piata Senatului

Ulita mare spre Sarindar, cum se numea odata ultima parte a Podului Mogosoaiei, azi Calea Victoriei, se termina pe cheiul Dambovitei intr-o piata numita in a doua jumatate a secolului 20 Piata Operetei.

Fosta Opereta (infiintata ca institutie in 1950) a fost demolata in '86 de Ceausescu in cadrul planurilor marete de urbanism, lucru care pe termen lung a fost totusi benefic Teatrului de Opereta, mutat in cladirea TNB.


sursa foto sus

Pe locul vechii Operete se afla acum geamanul Sitraco din dreapta. In plan indepartat se vede biserica Inaltarea Domnului, Sfintii Martiri Brancoveni, acum ascunsa cu totul de geamanul Sitraco din stanga.

O imagine mai buna a Operetei, plus o vedere contemporana:


sursa foto: art-historia; calarind acoperisurile pentru poza din dreapta: Raiden de la rezistenta urbana.

Piata Operetei mai este cunoscuta si sub numele de Piata Senatului, iar pe la inceputurile secolului 20 arata cam asa:


Prin anii 30 Dambovita a fost partial plafonata (vezi o alta imagine via art-historia), din motive urbanistice:
"[...] esplanada Dambovitei, care se va realiza prin acoperirea albiei sale. Vom realiza intr-adevar o esplanada monumentala, pe care n-o vor putea avea multe orase din lume. Ea va aerisi orasul, va ridica valoarea urbanistica si va usura imens circulatia capitalei noastre. (...) Sub Dambovita acoperita vom putea realiza metropolitanul orasului (metroul, ale carui proiecte dateaza asadar, din anii '30). Cu metropolitanul Dambovitei vom putea realiza garile in centrul orasului, facute sub pamant (...)"
(Constantin Argetoianu, citat de aici).



In anii 20 s-au construit cele doua blocuri cu gloriete care au ramas simbolice pentru zona: Agricola fonciera, Calea Victoriei nr. 2, arh. Paul Smarandescu si Societatea de asigurari Adriatica-Trieste, Splaiul Independentei 1, arh. Petre Antonescu. (alt bloc numit Adriatica se afla tot pe Calea Victoriei, langa fostul Teatru National, unde este acum hotel Novotel - foto aici)

De-a lungul cheiului Dambovitei mergea odata si tramvai, iar statia era chiar in Piata Senatului. Vezi si aici o fotografie.



La sfarsitul anilor '50, sub echerul arh. Mosinschi, au mai aparut doua cladiri impunatoare, care nu au pastrat insa stilul celor doua "palate", ci l-au adoptat pe cel impersonal si practic al cladirilor socialiste: turnul Gioconda, "blocul turn de la Opereta" (17 etaje), si blocul cu portic de la Calea Victoriei nr. 1, despre care babele locatarele mai in varsta spun si acum ca a fost "facut pentru securisti".


Odata navigabila cu barcuta, Dambovita


Tot la Piata Senatului se oprea si procesiunea religioasa de Boboteaza, cand se arunca crucea in Dambovita si credinciosii curajosi coborau dupa ea

Glorietele celor doua blocuri au fost totusi inspiratie pentru arhitectii Epocii de Aur - se pot vedea influente la blocurile Centrului Civic si citim tot la Rezistenta Urbana ca pana si blocul de la nr. 1 al Caii Victoriei avea initial un fel de pavilion la ultimul nivel (se pare prabusit la vreun cutremur, de bine ce fusese construit)


Piata Constitutiei

In spatele blocului de la Calea Victoriei  nr. 1, cel cu cu coloane la parter, se afla o alta societate agricola in blocul Prager (care inca mai exista langa Palatul CEC).




Astazi Piata Natiunile Unite (fosta Piata Operetei, fosta Piata Senatului) arata asa (de obicei cu ceva mai mult trafic):



Sursa partiala info: ghidul "Bucuresti, arhitectura si modernitate" (Mariana Celac, Octavian Carabela, Marius Marcu-Lepadat), ed. Simetria 2005


Citeste si:
Porticele uitate ale Bucurestiului