Antilocul saptamanii: Cinematograful Feroviar

Peste tot in lume exista ruine. Aparitia lor este este inevitabila, doar timpul nu scuteste pe nimeni de batranete. Dar diferenta dintre alte capitale si Bucuresti este ca aici paragina nu discrimineaza dupa dimensiuni. Casa Radio si fosta viitoare Biblioteca Nationala sunt doar doua exemple de mastodonti abandonati cot la cot cu case mai mici, dar mult mai vechi.

Exista insa locuri in Bucuresti unde cladirile de demult se aduna una langa alta ca niste doamne batrane la depanat amintiri - asa cum este Calea Grivitei. In aceste locuri e foarte posibil sa te trezesti la un moment dat fata in fata cu o cladire de dimensiunile si varsta fostului Cinematograf Feroviar, pe care toata lumea pur si simplu il ignora - oamenii din zona pentru ca s-au obisnuit cu el si pentru ca nu prea au cu ce il o ajute, si autoritatile pentru ca nu le pasa.



Din fata...

Cinematograful Feroviar (fost Marna) a fost construit in jurul lui 1880. Se afla in zona pietei Matache, botezata astfel dupa negustorul Matache Macelarul. Initial, cladirea a adapostit un teatru, insa dupa al doilea razboi mondial a fost transformata in cinema. Se spune ca acolo, in pauzele filmelor - cand operatorul schimba rolele - si-a inceput cariera actorul Puiu Calinescu.





Locul a ramas cinema pana la inceputul anilor '90, cand o mare parte din el a fost decimat intr-un incendiu. In urma lui a ramas o ruina pe care nici Primaria Municipiului Bucuresti, nici RomaniaFilm, in al carei patrimoniu se afla, nu au vrut sa o restaureze- din cauza banilor, desigur.

Si pentru ca nu a interesat pe nimeni ce se mai intampla cu batrana cladire, ceea ce mai ramasese din ea in urma incendiului s-a injumatatit oricum prin contributia celor care aveau "nevoie urgenta" de materiale de constructii.



...si din spate



Do not disturb!

Pana azi a mai supravietuit doar ceea ce vedem azi daca traversam Calea Grivitei: fatada - care aduce vag aminte de cinematografele de alta data - inconjurata de niste table verzi, acoperite de afise. In spatele ei se intinde un maidan transformat intre timp in gorapa de gunoi, populata de haite si cadavre de caini si PET-uri, inconjurata de un gard anemic.



Iar in tot peisajul post-apocaliptic, singurul element care iti aminteste ca te afli in Bucurestiul anului 2009 este o ghereta cu termopane, unde probabil isi face veacul un paznic. Ne scuzati ca intrebam: paznic la ce? Ca oricum nici de furat nu prea se mai gaseste mare lucru...