Antilocul saptamanii: Calea Ferentari

Sunt cateva locuri in Bucuresti in care simti cum te striveste un sentiment de jena atunci cand mergi. Jena pentru masina pe care o conduci, pentru hainele tale dragute, pentru ca ai apa calda, strada asfaltata si cainii vagabonzi din fata blocului vaccinati. Si, cu toate astea, tot injuri administratia bucuresteana pentru ca semaforul de la intersectie tine prea mult. Da, Ferentari este unul dintre aceste locuri, nu neaparat Calea, cat stradutele care pleaca din ea. 

Locuitorii cartierului Ferentari sunt saraci si batuti de soarta si de primarie. Aproape toate stradutele care pleaca din Calea si Prelungirea Ferentari sunt neasfaltate, te plimbi pe ele inotand in noroi mai ceva ca la tara. Cainii vagabonzi umbla in haite pe strada principala, fiecare maidan cu cateva baraci parasite se transforma in adapost pentru aurolaci.

Si totusi, inainte de asfalt, canalizare si castrare in masa de patrupede, bucurestenii (si aici ma refer la toti, dar mai ales la cei in discutie) trebuie sa invete ca mizeria este in primul rand a lor, nu a primariei. Probabil ca nu ar trebui sa ne mire atat de mult ca unii isi imagineaza ca doar ce-am coborat din copaci, din moment ce nici macar gunoiul din fata casei nu suntem in stare sa ni-l strangem. Videanu nu-si arunca sacul de gunoi in strada, ci il arunca pe burlan sau il duce la ghena. Acum ca si la capitolul asta Bucurestiul sta prost tare, aici e alta poveste.

In mod paradoxal, insa, este incredibil cum dintr-un cartier sarac si urat al orasului primaria a reusit, si de data asta, sa faca unul si mai sarac si mai urat. Credeati ca macar bietele stradute sunt lasate sa isi doarma somnul de frumusete in pace? Nici vorba. Intr-o tentativa de schimbare a unor tevi, ori de reparare a unor trotuare (ca e la moda acum), autoritatile au reusit sa sape niste santuri cam de cate un metru inaltime si unul latime, dupa care le-au pus niste semne (sa nu care cumva sa ii dea in judecata cineva ca a cazut si si-a rupt ceva in gropanele lor) si le-au lasat asa.

De cand? Cel putin de dinainte de Marea Cadere de Omat, fiindca mai erau si acum urme de zapada pe fundul lor. Iar asta ca sa nu mai amintim de zecile de canalizari lasate complet descoperite, nu intotdeauna cu benzi portocalii de jur imprejur (de parca asta ajuta cu ceva cand esti deja cu un picior in groapa...). Asta da incurajare pentru biciclisti! Nu vreti sa descoperiti cateva si pe Splai, direct pe pista? O sa aveti o rata de anihilare-pietoni ceva mai mare!

Acum sa tragem linie. Conditii inumane de trai, mai ales pentru un cartier, fie el si marginas, al capitalei. In acelasi perimetru, oameni care sunt nevoiti sa traiasca acolo. Sa fie mizeria de peste tot o forma de revolta? Pungile de gunoi menajer? PET-urile? Sau pur si simplu o expresie a faptului ca, uneori, civilizatia incepe de jos? De data asta, thumbs down si pentru voi, cei cu gipanele, si pentru voi, cei care va plangeti de saracie la stiri.

galeria foto