12 statui pe saptamana - sculpturile din curtea Palatului Regal (MNAR)

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
La rubrica o statuie pe saptamana avem pentru astazi nu mai putin de 12, toate aflate in curtea fostului Palat Regal, actual Muzeul National de Arta.

Statuile de la Palat sunt in acelasi timp privilegiate si ignorate. Le avantajeaza plasarea in gradina palatului, ceea ce le confera partial statutul de exponat de muzeu, lustruite, curatate si ingrijite des, fara sa aiba soarta unei statui de parc, oropsita sub atacul nemilos al porumbeilor. Fiind o prezenta constanta insa acolo, sunt ignorate de cei mai multi dintre vizitatori, grabiti sa vada expozitiile din interior si ne-bagand-o in seama si pe cea permanenta din exterior.

Din cele 12 statui, 10 vorbesc romaneste, 2 sunt straine. Acestea doua stau aproape fata in fata, langa poarta din partea stanga, si sunt un Mercur (Anonim) din scoala europeana, secolul 19, si o lucrare moderna, abstractiune careia noi nu i-am fi gasit locul intre statuile clasice din curtea muzeului - Inclestarea / The Group, de Henry Moore (mai multe sculpturi de Moore gasiti aici):

Statuile de la MNAR Statuile de la MNAR

Le urmeaza Vanturile de Ion Vlad (stanga, jos) si Aruncatorul cu piatra, de Frederic Stork:

Statuile de la MNAR Statuile de la MNAR

Reprezentarea vanturilor ne-a nedumerit un pic. Daca ne aducem noi aminte bine (si daca nu, ne ajuta oricum internetul), vanturile erau in numar de patru, nu trei. In mitologia greaca le chema Anemoi si erau Boreas (vantul de nord), Notus (de sud), Zefirul (de vest) si Euros (de est). Desi e greu sa iti imaginezi Zefirul sub forma unui zeu barbos, cu obrajii umflati si pletele in vant, cam asa sunt de obicei reprezentate Vanturile, si intotdeauna in numar de patru. In sculptura lui Ion Vlad sunt insa numai trei.

Ceva mai jos de acestea se gasesc doua nuduri:

Izvorul, (nud culcat de femeie), de Ion Georgescu
(stanga). Georgescu a fost realizatorul statuii lui Gheorghe Lazar, una dintre cele patru din fata Universitatii, azi mutate temporar in parcul Izvor. Tot el este si autorul monumentului funerar al Domnitei Balasa si al statuii primarului Emilian Pache Protopopescu, distrusa la cativa ani dupa razboi, care era plasata in actualul rond Izvorul Rece, unde se afla astazi statuia 3/4 a lui Nicolae Balcescu.

Nud culcat de femeie, de Stefan Ionescu-Valbudea
(dreapta)

Statuile de la MNAR Statuile de la MNAR

Langa nudul lui Valbudea topaie vesel, cu pocalul in mana, Bacchus, de Oscar Spaethe. Inca o lucrare a sculptorului, bustului lui Barbu Stirbei, se afla tot in curtea Palatului Regal, dar nu laolalta cu acestea 12, ci retrasa, la coltul cu Stirbei Voda.

Statuile de la MNAR Statuile de la MNAR

Coltul din dreapta al curtii palatului e ocupat de doua statui de bronz ale aceluiasi sculptor, Gheorghe Anghel, un Nud viguros de femeie, cu palme cam barbatesti, dar cu rotunjimi nu prea des regasite in nudurile clasice si, in fata lui, deloc sfiit de prezenta feminina, Carturarul, portretul monseniorului Vladimir Ghika.

Statuile de la MNAR Statuile de la MNAR

Alaturi de nudul lui Anghel si vizavi de cel culcat al lui Georgescu, peluza este ocupata de alte doua aparitii feminine, tot nude. O Eva a lui George Leonida, firava si tinand in mana dreapta un mar minuscul, iar in fata ei se afla un alt nud, de dimensiuni reduse, de Corneliu Themelie.

Statuile de la MNAR Statuile de la MNAR

Ultima statuie, in mijlocul peluzei, este o aparitie originala in multimea de nuduri feminine si de zeitati grecesti: Mihai nebunul, apartinand tot lui Ionescu-Valbudea, premiata in 1885 la Paris si fiind una dintre lucrarile de inceput ale sculptorului.

Mihai nebunul al lui Ionescu-Valbudea este de departe cea mai neobisnuita postura dintre cele 12 prezente nemiscate ale gradinii. Desi in spatele sau se prefigureaza silueta majestuoasa a Fundatiei Universitare Carol (BCU), cu insusi regele, calare, Mihai nebunul, oricine ar fi fost el, nu este mai putin solemn decat aparitiile regale din spate.

Statuile de la MNAR Statuile de la MNAR


Despre statuie citim, pe imposibilul site cimec:

"Operă de început de carieră, "Mihai Nebunul", a cărui patetism şi forţă dramatică aduce în arta românească manifestarea unui temperament tumultuos şi puternic, rămas fără ecoul meritat în contemporaneitate, este însă şi cea mai reprezentativă şi mai valoroasă. Analiza şi exprimarea nebuniei în sculptură impune încercarea de a interpreta plastic abisuri sufleteşti şi mintale încleştate în dezechilibru. Artistul le redă prin încordarea trupului ce atrage o sforţare disperată de a se descătuşa din legătura frânghiilor, prin privirea şi trăsăturile feţei care exprimă adevărul unei feţe sufleteşti.

O asemenea lucrare impune cunoştinţe generale de anatomie pe care Valbudea le căpătase audiind cursurile Facultăţii de Medicină din Paris. Modelajul finisat şi vibrat care dă formelor reflexe şi calităţile de meşteşug amintesc lecţia maestrului său Falguiere.

Lucrarea a fost expusă în 1885 la Salonul din Paris şi distinsă cu menţiunea de onoare. Expusă din nou la Paris, 1889, este apreciată de reputatul istoric de artă Andre Michel. Gipsul a fost cumpărat în 1906 de Ministerul Artelor şi repartizat Pinacotecii Statului de unde, în 1950 a fost trasferat muzeului. După original s-au turnat în 1959, la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti trei copii: - un ghips, transferat Muzeului de Artă Craiova; - un bronz, transferat Muzeului de Artă din Iaşi; - un bronz, în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României."

Informatiile nu par sa fie insa complete. Intr-un articol dedicat bustului Veronica Micle, realizat de acelasi Ionescu-Valbudea (aici aflam si etimologia numelui - sculptorul era originar din Valea Budei, Tohani), bust cu o poveste ceva mai tumultoasa decat statuia lui Mihai nebunul, autoarea Elena Vulcanescu mentioneaza, in trecere: "În 1954, acad. G. Oprescu ne înstiintează că "Mihai Nebunul ajunge la Muzeul R.P.R. numai sub forma unui număr de bucăti informe". Varsta lui Mihai Nebunul, asa cum se prezinta el astfel in fata MNAR-ului, ne este necunoscuta.






3 comentarii vrei sa comentezi?

12 statui pe saptamana - sculpturile din curtea Palatului Regal (MNAR)
marius
#1 -

Comentariu nou

Foarte interesant articolul, ma bucur ca ați continuat rubrica O statuie pe săptămână, era un timp când trecuse săptămâna și nu apăruse nici un articol pe aceasta temă.

12 statui pe saptamana - sculpturile din curtea Palatului Regal (MNAR)
Cristina
#2 -

Comentariu nou
Ba defel. Saptamana trecuta am vorbit despre Eftimiu, care si-a facut singur statuie din timpul vietii si a pus-o in Cismigiu :)
12 statui pe saptamana - sculpturile din curtea Palatului Regal (MNAR)
dunedenisip
#3 -

Comentariu nou

Cred ca sunt 4 saptamani, de la inceperea rubricii, fara un articol din ciclul O statuie pe săptămână: 12-18 decembrie 2011, 19-25 decembrie, 26-31 decembrie si 9-15 ianuarie 2012.
Sper ca metropotam-ul sa recupereze :)

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera