Ich bin ein Berliner. Not.

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
De cate ori vin in Berlin ma fascineaza nu atat orasul - desi are si el secretele lui, pe care se bucura sa le ascunda turistului trecator sau dimpotriva, sa i le arate intr-o strafulgerare, ca un exhibitionist care isi deschide indecent haina in fata trecatorilor - cat oamenii, care sunt cu adevarat material de studiu mai mult decat Berlinul in sine, despre care s-au scris tomuri intregi.

Daca orasul sufera inca de dualitatea est-vest, cu linia franta a zidului traversand (sub forma unei linii de caramizi din granit) trotuare si strazi, generatiile de azi de berlinezi nu se mai simt afectate de o biata opozitie est-vest. Dar cine este berlinezul de azi?

A fi berlinez nu mai e demult o denumire de origine. A fi berlinez este o stare de spirit, o atitudine. Precum Viena in secolul 19 sau Paris la inceputul secolului 20, Berlinul atrage azi zeci de mii de intelectuali, studenti, artisti, scriitori, ganditori liberi, frecatori de menta sub pretextul artei si, nu in ultimul rand, turisti.

Toti acestia sunt in cautarea acelui spirit al Berlinului, alternativ, neconventional, liber, emancipat, unde iti poti afirma independenta si eventual opozitia fata de sistem, fata de familie, fata de starea actuala a societatii, a politicii, a perceptiei femeii, minoritatilor sau a carnii rosii in societate. Si le poti striga in gura mare. Nu te va asculta nimeni, vei fi doar o voce dintre alte mii, dar vei fi si tu un berlinez prin adoptie.

Ich bin Berliner vs Ich bin ein Berliner.




Discursul lui Kennedy de la Berlin, 26 iunie 1963, in Berlinul de Vest: "Acum 2000 de ani cea mai mandra afirmatie era civis Romanus sum [sunt cetatean roman]. Azi, intr-o lume libera, te mandresti sa spui Ich bin ein Berliner [sunt cetatean berlinez]... Toti oamenii liberi, oriunde s-ar afla, sunt cetateni ai Berlinului, astfel incat si eu, om liber, ma mandresc sa spun Si eu sunt berlinez!"

Gurile rauvoitoare au carcotit (desi Kennedy nu a glasuit din sacul propriului vocabular nemtesc, ci a intrebat in mod expres cum se zice) ca fraza este o greseala flagranta, dat fiind ca originea nu trebuie articulata (nici in romana nu spui Eu sunt un bucurestean) si ca din cauza acelui articol nedefinit mesajul ar fi insemnat Eu sunt o gogoasa cu gem (Berliner Pfannkuchen). Ulterior Kennedy a fost reabilitat, expresia dovedindu-se totusi cat se poate de corecta in context, iar gogoasa mediatica s-a dezumflat si a ramas doar o legenda urbana.

Paranteza: Cu toate acestea, nu ma pot opri sa remarc ca germana e tare buclucasa. Imaginati-va ce conotatii ar fi avut replica asta in Viena...: Ich bin ein Wiener (wiener = vienez, carnat sau chiar, pentru vorbitorii de engleza, penis). Si mergea chiar si in Frankfurt, aproape la fel de rau.

Myfest, 1 mai in Berlin Myfest, 1 mai in Berlin Myfest, 1 mai in Berlin
Myfest, 1 mai in Berlin Myfest, 1 mai in Berlin Myfest, 1 mai in Berlin
turci, nemti, hora turceasca si tiganca romaneasca la petrecerea campeneasca de 1 mai

Inapoi la berlinezul contemporan, acesta este o specie pe cale de disparitie. Daca iti imaginezi Berlinul o miscare ordonata de nemti frumosi, inalti, rigurosi si blonzi, te trezesti cu o surpriza de proportii.

O statistica pe ultimii 20 de ani ne arata ca populatia Berlinului a fluctuat insignifiant. Cea mai mare cadere a fost intre 1991 si 2000, cand diferenta era de... 100 de mii de oameni in minus. In rest, Berlinul se mentine in jurul cifrei de 3,4 milioane de oameni. De 20 de ani. Ceea ce, in dinamica normala a unei capitale, e destul de neobisnuit.

Dupa unificarea Germaniei populatia a inceput sa migreze masiv din est si din zonele industriale sudice catre Berlin. Berlinezul de astazi prefera sa se retraga dupa o varsta undeva la tara. Berlinezul in floarea varstei se poate sa prefere si el sa o stearga in alta parte, pentru ca in Berlin nu se gasesc locuri de munca, pentru ca e un oras destul de sarac si cam pocit de cultura alternativa.

Myfest, 1 mai in Berlin Myfest, 1 mai in Berlin
stanga: impotriva Hartz IV, reforma privind ajutorul social si ajutorul de somaj care ofera subventii de un minim... minim; dreapta: manifest revolutionar de stanga

O alta caracteristica a berlinezului de astazi e ca este... turc. De cand turcii au venit la munca in Germania (ironic, inclusiv pentru constructia Zidului, in anii '60) Berlinul adaposteste cea mai mare comunitate de turci din afara patriei lor: mult peste o suta de mii (cifrele difera), plus o cantitate considerabila de libanezi, toti aciuati in Kreuzberg si Neukolln.

Daca ai fi parasutat direct in mijlocul acestuia din urma, spre exemplu, intr-o zi oarecare, la pranz, ai jura ca esti intr-un mic Istanbul: turcoaice invaluite de haine pana la calcaie isi plimba copiii in carucioare, sporovaind tare si in turceste, din doua pravalii una e turceasca, toata lumea mananca shawarma si doner kebap si miroase a shisha aromata... Spre oroarea mascata si politically corect a nemtilor (deja nu e cazul sa le mai spunem nici lor berlinezi, pentru ca multi nu sunt), care inca nu reusesc, dupa atatia ani, sa integreze si sa accepte turcii.

Myfest, 1 mai in Berlin Myfest, 1 mai in Berlin Myfest, 1 mai in Berlin
Myfest, 1 mai in Berlin Myfest, 1 mai in Berlin Myfest, 1 mai in Berlin

Cu toate acestea, populatia Berlinului, desi ne-oscilanta in numar, oscileaza in calitate, cultura si etnie (gasesti aici o groaza de polonezi, asiatici, central si est-europeni). Studentii vin si pleaca, artistii vin, traiesc o viata boema pana raman fara un chior in buzunar si pleaca, turcii vin si raman, berlinezii de rasa "pura" pleaca.

In fata exodurilor orasul ramane stoic si in el rezoneaza inca vorbele lui Kennedy din acelasi discurs:

Laß sie nach Berlin kommen! Let them come to Berlin! Sa vina lumea la Berlin!


Citeste mai multe articole despre Berlin aici




Nici un comentariu inca

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera