Un stejar - spectacolul care se joaca de fiecare data altfel

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Am mers la Piatra Neamt la Teatrul Tineretului ca sa vad Un Stejar - spectacolul regizat de Bobi Pricop.

Este vorba despre un spectacol experimental: unul dintre cei doi actori care vor juca accepta provocarea de a se afla la prima intalnire cu textul chiar in timpul reprezentatiei, in fata publicului. Actorul invitat se urca pe scena alaturi de Mircea Postelnicu, fara sa stie nimic despre piesa.
In aceasta seara invitatul este Constantin Cojocaru.

Intru in sala. Randul 6. Cineva s-a dat cu prea mult parfum. Valuri de J'adore curg prin sala. Apare Mircea si ne invita la un spectacol de hipnoza.

Povestea incepe in 3, 2, 1:

Extrase in poveste:
Denivelarile din timp
Hipnoza in hipnoza
Repetitie in repetitie
Nu stii ce urmeaza sa se intample. Dinamica fluctueaza. Luminile sunt si ele personaje.
Constantin Cojocaru joaca mai multe roluri. Primeste indicatiile. Citeste replici. Pe altele le joaca si pe unele le repeta. Doua voci, mesaje diferite. Canta la un pian  imaginar. Ramane blocat.

Ajungem apoi
Pe o plaja sub caldura soarelui
Tensiunea incepe sa se topeasca
Coloana ta vertebrala se dizolva
Inspira si expira
Respiri acum
Apa e limpede
Atat au ramas: Inima ta si intreg universul
Vocile se amesteca
Esti refacuta si relaxata
Spune asta in ficare zi
Timp de o ora
Si o sa functioneze.
Tu spui
Eu spun – zice Mircea Postelnicu, iar Constantin exprima mimic ceea ce aude.
Vocile lor spun aceleasi cuvinte ca si cand ar vorbi unele cu altele.


Fotografii de Mihaela Jipa

Nu stiu la ce sa ma astept, ma gandesc..
Nici noi, zic actorii.
Chiar se simte de parca nici ei nu stiu ce urmeaza sa se intample.
Rolurile se schimba.
Pianul. A fost sau n-a fost? Cine e in mintea cui?
Este povestea unui tata care a pierdut un copil. Este povestea unui tip care a calcat cu masina o fetita care asculta muzica la casti. Este povestea unui copac care stie secretul nemuririi. O calatorie in care nu stii ce urmeaza.
Ultima scena
Fata in fata cu publicul. Tonul se schimba. Vocile sunt joase si calme, ca intr-un experiment de hipnoza. Ce vezi daca inchizi ochii?

*Abia la final am inteles ca am experimentat un spectacol complet diferit de cele de pana acum, din cauza unor probleme tehnice. Ceea ce Constantin ar fi trebuit sa auda si sa faca prin casca pe care o purta nu a putut fi transmis, asa ca intreg mecanismul de comunicare dintre cele 2 personaje s-a schimbat pe loc. Cum ziceam, de fiecare data altceva.
De-aceea e tare important sa mai vedem piesa o data. Pana atunci, merita sa dati o fuga la Piatra Neamt, sa va plimbati cu telegondola, sa beti o cafea sus pe munte si sa coborati apoi pe bulevardul Republicii pana la Teatrul Tineretului.

** Conceptul piesei porneste de la opera de arta An Oak Tree realizata in 1973 de Michael Craig-Martin, constand intr-un pahar cu apa pus pe o etajera, alaturi de un text scris, prin care autorul cere privitorului sa accepte ca a transformat substanta fizica a paharului cu apa in cea a unui stejar.
Tin Crouch, dramaturgul care a scris piesa de teatru, a jucat aceast spectacol cu peste 300 de actori invitati, printre care se numara si celebritati precum Alanis Morisette, Samuel West, Geoffrey Rush.




Nici un comentariu inca vrei sa comentezi?

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera