trenSformers: prezentare/ film document @ CNDB

Aseara ne-am intalnit din nou cu trenSformers, de data asta nu pe o terasa insorita, la o discutie tete-a-tete, ci la o conferinta de presa organizata la Centrul National al Dansului, de la ora 18.00. Dupa cateva luni in care trenSformerii au incercat, dupa cum promiteau si in prima noastra intalnire, sa arhiveze materialul dobandit din experimentul lor feroviar, aseara a venit momentul expunerii. Au fost de fata toti, David Schwartz, Ioana Paun, Constantin Vica, Paul Dunca si Zoe Olaru, si au incercat sa povesteasca cat mai pe larg ce s-a petrecut pe trenurile Bucuresti-Cluj si retur, ca si pe personalele locale pe care au sondat mentalitati si au jucat jocuri cu calatorii plictisiti de drumul lung.

Arhiva principala - in afara de substantiala arhiva orala a fiecaruia dintre trenSformeri, care iesea la suprafata de fiecare data cand lua vreunul cuvantul - consta intr-un montaj facut de Andrei Ionita si Tania Cucoreanu de la Veioza Arte, care au documentat atent calatoria, dar si pregatirea de calatorie. A rezultat un excelent film documentar in care s-a simtit foarte bine si atmosfera din tren, cu cateva momente aproape etnografice, dar si starea de spirit pe parcursul proiectului a celor implicati. Un film care aproape ca nu mai avea nevoie de comentarii si precizari. Cu toate astea, n-a fost rau ca ele au venit, atat in intervalul de la inceput, in care unii incercau sa faca filmul sa mearga - o frumoasa  atmosfera DIY -, cat si in cel de dupa film, cand discutia s-a deschis spre comentariile si observatiile celor din sala.





Cum s-a repetat si aseara, ideea de pornire a proiectului au fost un articol de pe Realitatea.net despre faptul ca ziarele din Cluj folosesc cuvantul "mitici" cand se refera la bucuresteni, si mai ales comentariile proliferante de sub acest articol - un mic razboi virtual intre regiuni, asa cum ati vazut cu totii din cand in cand pe net. trenSformerii au pus acest potential conflict intre ghilmelele de rigoare si l-au urcat in trenul care face legatura intre cele doua regiuni, Muntenia si Ardeal, pentru a-i pune pe calatori fata in fata cu cuvintele adesea foarte virulente ale unor oameni ca ei.

Pentru acest sondaj au folosit tehnici ludice si teatrale extrem de ingenioase, de la jocuri cu imagini si cuvinte (din dialect) la cantece si baba-oarba, intrerupte, bineinteles, de discutii intense. Concluzia ar fi ca, la fata locului, cand sunt confruntati cu propriile cuvinte si pareri, oamenii sunt mult mai dispusi la negociere decat s-ar crede din fata unui monitor care browseaza hatred-ul de pe net.



Cum majoritatea celor prezenti la conferinta de presa veneau din lumea teatrului, comentariile s-au referit mai ales la aspectul teatral al experimentului. Claudiu Cobilanschi a insistat insa pentru niste concluzii mai clare din punct de vedere sociologic si a proiectat si un filmulet propriu, realizat in Germania, cu o tema similara: cum se raporteaza oamenii la ceilalti, raportandu-se, de fapt, la sine. Aici s-ar situa si miza antropologica - atat cata a fost deocamdata - a proiectului trenSformers. Care, apropo, promite sa continue si la vara, asteptand voluntari de peste tot si din toate domeniile. O oferta generoasa, avand in vedere ca diferentele si constructiile regionale sunt un subiect insuficient explorat si foarte cuprinzator.

Citeste si interviul cu trenSformers
Mai multa poze pe 100eyes
Vezi mai multe pe site-ul trenSformers