Interviu Teodor Frolu: Podul Basarab - un kitsch ingineresc, Biblioteca Nationala - un “frigider” fara identitate

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Bucurestiul este intr-o permanenta schimbare, din punct de vedere al dinamicii, vietii culturale, dar si arhitectural. Poate de multe ori am vrea sa opunem rezistenta, pentru ca ne este teama ca farmecul vechiului oras se va pierde de tot.

Pe de alta parte, ne dorim un Bucuresti modern, dinamic, accesibil si functional. Cum impacam cele doua aspecte? Cum ne folosim de context ca sa initiem actiuni si sa aducem Bucurestiul pe un trend crescator, explica arhitectul Teodor Frolu in cadrul unui interviu acordat Metropotam.

Cine este Teodor Frolu? Absolvent al Universitatii de Arhitectura din Bucuresti, arhitect care a colaborat cu Primaria Capitalei la elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a Bucurestiului, precum si la alte proiecte legate de viata orasului ( barcile de pe Dambovita).

Sursa foto

Ati scris la un moment dat un articol care se intitula "De ce ar trebui sa iubim Bucurestiul". Ne puteti spune care este cel mai important motiv pentru care sa facem asta?

E o discutie mai larga care vine dintr-un anumit context al momentului. In primul rand vedem dezvoltarea unui grup al societatii civile, care incepe sa fie vizibil si din ce in ce mai prezent, care vine cu solutii sau cereri care vizeaza patrimoniul orasului, identitatea dar si componenta emotionala.  Acest grup este din pacate inca in minoritate fata de masa mare a celor ce nu reactioneaza. Ai impresia ca nu le pasa, nu ii intereseaza. Trebuie sa ne intrebam de ce se intampla acest lucru?

Raspunsul cred ca il gasim in povestea Bucurestiului. Cei care au o relatie cu orasul, sunt cei care cunosc Bucurestiul, care au avut niste momente in care s-au bucurat de lucruri pe care orasul le-a oferit, indiferent ca sunt locuri, experiente sau amintiri.

Povestea incepe undeva de prin anii "60 cand Bucurestiul vechi a fost inconjurat de noile cartiere cu oameni  veniti din afara Bucurestiului.

Drept urmare in anii '70 aveam o populatie majoritara rezidenta nou venita. Au primit un apartament la bloc si un loc de munca. Viata se derula destul de monoton de la munca la serviciu iar in weekend preferau mai repede sa fuga “ la tara “.

Bucurestiul vechi , zona centrala, era inca locuita de o populatie cu traditie in zona, pastrand cu ei amintirile si parfumul orasului interbelic. Sunt acei bucuresteni care stiu sa pretuiasca o casa veche sau o strada cu parfum de tei. Desi s-au succedat mai multe generatii este interesant sa vezi ca si astazi aceste doua grupuri de locuitori ai Bucurestiului inca sunt prezenti in peisajul urban.

De ce spun asta? Pentru ca un oras nu este doar morfologie urbana , are oameni si creaza emotii. Si ce creaza emotii in Bucuresti. O megastructura ? Un pod mare luminat?, o Casa a Poporului?, nu cred ca acestea sunt elementele ce ne fac sa iubim Bucurestiul !

Au fost si raman doar niste instrumente de propaganda. Eu cred ca scara umana este ceea ce genereaza emotie in noi.

“Micul Paris”  titulatura de care ne-am atasat cu totii neconditionat, descrie un oras la scara umana, cochet si atent la detalii. Suntem nostalgici dupa  “MIC” si nu dupa o copie a Parisului cum multi isi inchipuie inca.Un oras la scara umana a revenit  la moda in detrimentul orasele megalomane cu mari infrastructure rutiere si zgarie nori.

Sursa foto

Poate sa fie un oras extraordinar folosind scara umana in secolul XXI? Se pare ca da daca ne uitam la topul celor mai placute orase de locuit. Un oras iubit este si un oras prosper in era in care traim.

Spuneati ca nu exista nicio constructie noua de care sa fie cineva legat emotional. Asta nu e cumva si vina arhitectilor?

Nu avem cladiri noi reprezentative de care sa fim atasati. Marile proiecte nu sunt comandate de catre arhitecti, ci initiate si construite de catre alesii nostrii. De ex, Biblioteca Nationala in orice tara e un icon, la noi e un “frigider”, fara identitate. Ce poate fi facut? Poate fi recuperate si inobilat spatiul public din jur devenind un simbol al noului Bucuresti.

Podul Basarab. Hai sa fim seriosi! Cum sa te emotionezi la vederea unui pod cand mai sunt  zeci la fel in intreaga lume. Un pod suspendat este solutia aleasa pentru deschideri mari , rauri , viaducte, folosirea lui pentru traversarea a 10 linii de cale ferata il face un kitsch ingineresc, ca sa nu mai vorbim de costurile exagerate pe care le-a generat.

Sa nu fiu inteles gresit , era nevoie de traversarea Basarab in masterplanul de circulatie, dar nu asa si dupa toate cele mai incercam sa-l validam si ca simbol nou al orasului.

Hai sa nu punem carpeta cu “Rapirea din Serai” facuta in China pe post de simbol national chiar daca unora ne place!

Al doilea: Arcul de Triumf...? mai degraba Casa Poporului e un simbol al Bucurestiului.

Acum ramane de vazut cum reusim sa transformam casa lui Ceausescu intr-o cladire a prezentului Bucuresti care sa nu aiba conotatia asta de simbol al dictaturii in care vad ca se simt foarte bine de 25 de ani alesii nostri aparatori ai democratie, faurari ai noii Romanii.

Au arhitectii vreo vina pentru cum arata Bucurestiul in prezent?

Au o vina asa cum poarta vina orice cetatean din Bucuresti. Vina este a tuturor, din cauza unei lipse de dialog, de a se asculta unii pe altii si de decide impreuna ce este important pentru oras.

Comunitatea bucurestenilor  este inca in faza de constructie. Sigur ca sunt oameni care se bucura ca vad podul acela nou, dar daca ar fi avut posibilitatea sa vada ca sunt si alte variante mai ieftine si mai frumoase printr-o competitive  de arhitectura probabil ca am fi cu totii mai castigati. 

Tocmai acesta este scopul unei competitii de design daca doresti sa ai un simbol nou al orasului cu care oamenii sa interactioneze emotional.

Daca ati fi primar al Bucurestiului, care ar fi prima decizie pe ati lua-o?

As pune pietonul pe primul loc si tot ce depinde de confortul lui in oras. Toata lumea invoca haosul din Bucuresti, care nu este atat de mult dat de constructii, cat este dat  de devalmaseala si de lipsa de ordine la nivelul trotuarelor.

Este o poluare atat de mare vizuala si o blocare de fapt a trotuarelor peste tot incat ne simtim agresati.

Pietonul se strecoara pe trotuar, printre masini parcate, semne de circulatie in exces, stalpi si reclame puse de fiecare cum il taie capul etc, etc  Eu vreau strada sa fie proiectata dupa pieton, este simplu!

Odata facut acest lucru bucurestenii vor descoperi orasul lor, il vor vedea si se vor orienta mai usor, il vor “ consuma” mai bine si cu placere. Vor avea motive sa-l iubeasca din nou.

5. Cum s-ar putea "adapta" Bucurestiul ca sa vina in intampinarea problemelor moderne?

Diametrala Verde Dambovita - nu este, asa cum poate parea la prima vedere, doar un proiect de refacere a albiei. Am inceput cu proiectul “Ocupam Dambovita” impreuna cu Asociatia Ivan Patzaichin si am facut experimentul de la Biblioteca Nationala. Ne-am dat seama ca doar o cosmetizare si o activare a luciului de apa este prea putin pentru potentialul de schimbare pe multiple planuri pe care il are Dambovita la nivelul intregului oras.

Am facut o analiza cu echipa noastra de la Space Syntax Romania pe intreaga lungime a Dambovitei si am descoperit niste resurse extraordinare de dezvoltare pe intreaga zona. Pentru ca putina lume stie ca pe zona de la Unirii pana la Lacul Morii in proximitatea Dambovitei exista cea mai mare densitate de universitati, studenti si de institute de cercetare din Romania. Are o structura specifica a ceea ce se cheama cluster.

Sigur ca nu e intamplatoare asta, vine dintr-o proiectare din anii '70 cand se avea in vedere asa ceva, insa cercetarea in acea perioada era o activitate protejata. Daca ne uitam pe zona asta o sa observam ca toate institutele de cercetare sunt in “fundul curtii”, ai o zona verde tampon in fata inchisa cu gard.

Astazi in societatea si economia moderna cercetarea a devenit o activitate foarte prezenta in oras care aproape ca vrea sa fie in mijlocul oamenilor, are rol de motor si de inspiratie pentru comunitati.

Ce propunem noi pentru Dambovita si vecinatatile sale este o schimbare completa a paradigmei in care functioneaza acum. Aceste motoare ale orasului sa nu se mai joace in curtea lor, ci sa iasa in strada sa devina curtea noastra.

Drept urmare proiectul legat de Dambovita nu este doar o propunere de reamenajare, de un spatiu de recreare, ci o solutie de relansare economica a intregului oras cu solutii extreme de inovatoare. Ar putea sa devina o platfoma de dezvoltare verde a Bucurestiului si un nou icon al viitorului.

Incalzirea globala nu mai este un zvon si toate orasele moderne sub presiunea dezvoltarii cauta solutie.

Transformarea Dambovitei intr-un AIRcon gigantic natural nu este o utopie.

Orice luciu de apa umbrit si cu spatiu verde consistent functioneaza ca cel mai efficient mijloc de imbunatire al climatului si a calitatii aerului in oras.

Transformarea unei Diametrale de circulatie a anilor 80 intr-o Diametrala Verde a secolul XXI este un proiect vizionar dar perfect adaptat nevoilor si mai ales resurselor pe care orasul le poate pune la dispozitie.

Triunghiul muzeelor: Antipa, Muzeul Taranului si Muzeul de Geologie

Triunghiul muzeelor este un proiect in care schimbam centrul de greutate in Piata Victorie. Dintr-o intersectie in fata cladirii Guvernului se transforma intr-un pol major al Bucurestiului ce aduce impreuna cele 3 muzee extraordinare. In  harta noastra mentala  Muzeul Antipa si Muzeul Taranului Roman sunt doua entitati diferite si nu le vedem nicicum in acelasi spatiu.

Este interesant ca ideea asta a noastra pe care o tot promovam de cativa ani de zile “ Triunghiul Muzeelor”  a primit un sprijin de la Institutul  Cultural Francez prin organizarea expozitiei Dobrogea. Intre pamant si mare, amprenta timpului si a omului.

Cele 3 muzee impreuna reprezinta un lucru important  pentru identitatea Romaniei (patrimoniu natural si geologic ce reprezinta sursele pentru cultura traditional romaneasca). Nu  din intamplare  sunt unele langa altele, dar se pare ca am uitat ce valoare adaugata poate avea sinergia dintre ele pentru oras. 

Ce ar insemna daca spatiul public ar fi pus la comun iar nevoie de extindere pentru fiecare dintre cele 3 muzee sa fie gandit si dezvoltata integrat, orasul aducand teren suplimentar si resurse pentru dezvoltarea lui?

Ai avea o coagulare a continutului dandu-i mai multa substanta si coerenta, fara ca acesta sa insemne comasarea celor 3 muzee avand in vedere expertiza diferita a celor 3.

Sigur mai avem un proiect care treneaza de ani de zile: daramarea zidului Casei Poporului si transformarea curtii in spatiu public

Aceasta va fi o schimbare majora pentru perceptia publica asupra cladirii dar si o reparare a unor mari disfunctionalitati din punct de vedere, in primul rand, al mobilitatii ce au produs  efecte negative asupra dezvoltarii economice si sociale. 

Imi pare rau sa o spun, dar tratarea acestui spatiu major al orasului cu mare valoare economica si sociala ca si gradina din fata casei tale de la Corbeanca si sa-ti doresti “ceva frumos”  este un pic viziune de tip “Rapirea din serai” de mai devreme.
 

Cum vi se pare noua Cale a Victoriei? E un lucru bun pentru Bucuresti?

Este extraordinar ca se intampla acest lucru, din pacate, ca de obicei, excesul de zel creeaza monstri.

Protectia exagerata a biciclistilor fata de masini este o aiureala completa, care costa mult si devine un pericol  in sine chiar pentru biciclisti.

Dar faptul ca s-a facut acest pas este un mare castig pentru Bucuresti si va fi extraordinar pentru oras.



Cum ar trebui sa se promoveze Bucurestiul ca sa atraga cat mai multi turisti?

Bucurestiul este un oras viu si interesant, dar nu poate avea ca oferta turistica doar un Centru istoric format din 11 strazi. Care ce este? O zona de carciumi.

E buna si atractiva dar un oras ca sa se promoveze si sa fie interesant pe piata turistica trebuie sa aiba niste trasee care sa poata sa fie parcurse pe jos, cu bicicleta sau transportul public, care sa ii ofere un discurs variat.

Nu e vorba de un traseu pe o harta, ci gandit ca infrastructura de vizitare. In orice oras mare european in care te duci, fara sa iti iei nici o harta, vezi ce este de vazut  fiind luat  “de val”.. Bucurestiul nu are inca un astfel de traseu.

Pe aceeasi tema:



1 comentariu

Interviu cu arhitectul Teodor Frolu: Podul Basarab - un kitsch ingineresc, Biblioteca Nationala - un “frigider” fara identitate
ADY88
#1 -

Comentariu nou

@Teodor Frolu
" Protectia exagerata a biciclistilor fata de masini este o aiureala completa, care costa mult si devine un pericol "
Pe Calea Victoriei s-a facut o protectie necesara, posibil ca domnul TF nu stie ca ne aflam pe plaiurile mioritice si respectiv avem 2 axiome:
1. Politia ineficienta(care amendeaza cretinii de la volan doar daca asa li se spune de sus).
2. Cretinii la volan, care considera ca fiecare cm patrat de asfalt este proprietatea lor personala=> parcheaza unde vor si circula pe unde vor.
Un exemplu clasic de banda fara protectie, este sensul S-N de pe Calea Dorobantilor, care este dedicata doar RATB, insa in realitate pe acolo circula toti cretinii dotati cu volan, Politia cu acest fapt nu are nimic.
Respectiv solutia bordurelor mari, este UNICA solutie care permite realizarea unor benzi civilizate(si cel mai important functionale) la noi, iar acei biciclisti care nu pot sa circule pe ele fara ca sa cada pe acele borduri, poate ar fi mai bine sa renunte la biciclete.

@Roland Clark
"Borduri de marmura, mmmm. Ce sa zic, votati PSD in continuare!!!"
Nu e marmura este granit.
Aceasta solutie este folosita peste tot in lume.
Iar diferente intre bordurile de beton si alea de granit constau in durata de viata, la alea de beton daca tin 5 ani este bine, iar alea de granit te tin 20 de ani!
In ce priveste pretul alea de granit costa de 2 ori mai mult, insa uite-te sus ce durata de viata au, se merita.
Insa ce sa stii tu tovarase basist, ti-au spalat creierii basistii de pe net. Inainte de a scrie tampenii, mai bine verifica, caci nui asa ai net, si o poti face.

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera