"Unii fura de pretutindeni, eu fur numai din Balcani"

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Rasuna un clinchet de banut in alamuri de fanfara. E primul acord ce-l anunta pe Bregovic. Spune traditia Balcanilor ca asa isi cinstesc oamenii memoria mortilor. La fel umbla datina si cand vine vremea nuntilor. De accea, formatia bosniacului compusa din 25  de instrumentisti si coristi e reunita sub numele cel mai frumos si mai cinic posibil: “Wedding and Funeral Band”.
Daca va e dor de muzica lui, tocita in “atelierele” Balcanilor ...poftiti in sala!

Bregovic a facut cunostinta pentru prima oara cu publicul bucurestean in 1998. Impresionat de numarul mare al fanilor el a revenit de-a lungul anilor in cele mai importante orase ale tarii. In miez de octombrie,  compozitorul aduce la Bucuresti spectacolul "Carmen", într-o variantă balcanică, ţigănească, cu final fericit "Karmen with Happy End": “Tiganii din Balcani nu cinta Carmen de Bizet. Pentru a face asta, ar avea nevoie de studii muzicale superioare, de un Stat si un Minister al Culturii care sa sustina proiectul.

kamen

La nunti si inmormantari, nimeni nu ar plati pentru a asculta o muzica de acest gen. Intentia mea cu "Karmen" este ca ea sa fie cintata de muzicieni tigani. De aceea, "Karmen" este o opera scrisa pentru o orchestra standard de nunti si inmormintari. Ca si Carmen de Bizet, Karmen a mea ar putea fi o poveste adevarata, din nefericire, una dintre multele povesti adevarate si teribile cu tigani”. 

Am avut sansa de a-i rapi ceva timp si am  reconstituit o lume a sa din bucati de realitate inedite, asemenea unui film la care nu poti trage duble. 

Antistar

Are obarsie sarbo croata si nevasta musulmana. Dar razboiul etnic se volatilizeaza la usa casei sale. A avut intuitia sa abandoneze mirajul perfectionismului. Nu e un om sofisticat pentru ca nu vrea ca muzica sa sa fie elitista. “Nu voi fi niciodata un star. Muzica pe care o compun e foarte departe de ceea ce ii transforma pe oameni in vedete”.

Locul in care creaza e o modesta incapere din Belgrad : ” Mi-as fi dorit ca fetele mele  sa se nasca in Franta pentru ca Balcanii nu sunt un loc in care sa vii pe lume. Din pacate alegerea nu ne apartine”.

Are public in intreaga lume dar muzica lui e smulsa din sanul Balcanilor. O combinatie de sound popular, blues, jazz si rock, o muzica asemanatoare unui turn Babel cu influente bulgaresti, sarbesti, grecesti, tiganesti topite  in aranjamente si orchestratie de uimitoare modernitate.

bregovic inedit

“Am trait razboaie dupa razboaie”

Stilul bregovic este seducator : iti livreaza un soi de rasfat de care ai nevoie in viata tradus prin sentimentul ca cuiva ii pasa de tine. Muzica sa imbraca folclorul cu o moderna haina occidentala. Numai ca si dezbracata de modernitatea vestului, muzica lui isi pastreaza farmecul. In spatele muzicii sale pentru nunti si inmormantari se afla muzica militara.

Iata cele trei aspecte specifice Balcanilor si muzicii sale. De aceea nu canta fara formatia tiganeasca de trompete. Trompetele din primul razboi mondial au luat locul trompetelor clasice. "Suntem din Balcani. Avem o istorie trista. Noi suntem de secole pe granita directa dintre catolici, ortodocsi si musulmani. Am trait razboaie dupa razboaie. Avem deci o traditie militara".

Se simte o evadare din canoane pentru ca pe o disciplina rigida a suprapus libertatea improvizarii: “Acordurile mele sunt naturale. Am inlocuit oboiul cu elemente de suflat traditionale. Am eliminat femeile din cor si am pastrat numai bulgaroaicele langa mine.La mine notele sunt un pic deplasate din tiparul clasic. Nu sunt un exhibitionist pentru ca muzica noastra cere o disciplina puternica. Am mostenit ideea de la tatal meu care era colonel.

Sunt copil de militar, iubesc muzica vietii, muzica pusa intre disciplina rigida si libertatea totala. De aceea prefer sa cant piese orchestrale care se incadreaza in aceasta categorie. Multe dintre lucrari nu le-am pus pe discuri pentru ca nu pot reda farmecul spontaneitatii."

Bum , Bum, Bum!

Geniul sau datoreaza o buna parte razboiului:  Kalasnikov parodiaza infantilismul militareasc cu logica beata. ”In Belgrad , acum ani de zile, 100.000 oamenii cantau si ironizau bombele NATO. Sunt revoltat cand vad ca azi inca mai sunt nostalgici dupa acel monstru.”
Arta si biografia lui Bregovic sunt mult mai departe de ura religioasa si etnica care a incendiat pamantul Iugoslaviei mai bine de un deceniu."

Sunt un artist al Iugoslaviei dar muzica noastra nu si-a castigat locul binemeritat. Suntem o tara mica si saraca cu o mana de artisti senzationali. Cel putin acum e pace. Prezentul si viitorul nu e insa prea frumos. De aceea oamenii au tendinta sa idealizeze trecutul. In zece ani de razboi nu am vazit nimic mitic ci doar oameni care sufera. Mitul e doar o legenda prafuita"

"Ce insemana sa fii nascut in Sarajevo?"

....trebuie sa te obisnuiesti sa primesti vesti rele toata viata. E orasul din care doresti sa evadezi dar si orasul care te provoaca sa lupti pentru a face ceva prin fortele proprii. Ar fi greu sa bombardezi Parisul cand ai auzit de Mona Lisa. Altfel, e foarte usor sa arunci bombe noaptea de la 100 de metrii peste niste salbatici. Ce insemana Balcanii? E un loc urat dar si frumos. Te tine captiv, are un farmec aparte. Dar suntem prizonieri. Aici traim, aici vom muri. Si din cand in cand miracolul isi arata chipul.”

kosovo - war

"Occidentul poarta o masca de sticla"

Occidentul e sedimentat de prejudecati. Nu se astepata ca in aceasta zona intunecata a Europei cineva sa creeze cultura. Ei sunt obisnuiti ca de la noi sa soseasca hotii si atentatorii. Numai ca lumea s-a schimbat in regiunea de la granita catolicismului cu ortodoxia. Lumea e alta si oamenii altii. Pe timp de pace nu am inteles de ce atat de multi artisti proveneau din Sarajevo. E drept, cultura Balcanilor e mica comparativ cu alte culturi dar e unica in lume prin originalitate.

Ceea ce oferim noi occidentului e o cultura diferita de a lor .Chiar daca ranile Balcanilor nu s-au vindecat artistii au multe de spus. In occident, artistii au ganduri marete. Cred ca pot salva lumea. Dar noi, aici, stim ca puterea ne este limitata. Nimic nu e vizibil. Dar pe termen lung, putin cate putin, se acumuleaza un sambure de bine”.

wedding and funeral

"Parisul n-a imbatranit de pomana…"

… el e pregatit sa vada si sa auda frumusetea Balcanilor. Eu traiesc in Paris si simt o apropiere catre artistii din zona noastra. In fata unei creatii bune, publicul e acelasi. Occidentul se gandeste la tine, cand iti afla originea, ca la un paria, nu ca la un artist. Parisul e un oras care te primeste cu bratele deschise chiar daca apartii Iugoslaviei.

Ce fac eu ?

"... Fur ceva din Balcani si dau ceva Balcanilor astfel incat in urmea mea sa ramana o curiozitate a lumii pentru acest lucru . Unii fura de pretutindeni, eu fur numai din Balcani. In acest moment toata Europa este dornica sa redescopere muzica traditionala. Este o tendinta mai putin constienta de a respinga muzica occidentala. Acest fenoment e intalnit in randul tinerilor in toata Europa. E ca si cum ai prefera sa mananci  o paine care sa fie din tara ta, sau sa vorbesti limba ta materna.

 Un om de stiinta in viata gorilelor

kusturicaVrea sa traiasca viata asa cum o lasa Dumnezeu , plina de imprevizibil. Si-ar fi dorit sa fie tigan pentru ca iubeste liberatea lor. Regreta inertia in care-l poarta traiul cotidian si tanjeste dupa instinctele primare. De aceea poate ca “ Belgradul ar trebui sa fie “finantat” pentru a ramne patriarhal, pentru a pastra stilul de viata arhaic.

“Inima muzicii bate in mediu natural. Tehnologia digitala imi da posibilitatea sa inregistrez muzica in medii cat mai diferite. Suntele muzicii mele sunt culese din bucataria tiganilor. Altfel alunec pe langa spiritul lor.Tiganii sunt un fel de cowboy ai Europei. Sufletele noatre sunt purtate de forta gravitatiei. Se pierde autenticul si dulceata trairii. Desi muzica tiganeasca este oarecum anonima si ramane deocamdata muzica de ghetou , va deveni extrem de populara in urmatorii ani. Imi place sa spun ca sunt ca un om de stiinta care vrea sa intre in viata gorilelor.”

In memoriam

Bregovic a semnat regia unui film religios produs de Titanus, cea mai vestita casa de productie din Europa. A facut aceasta alegere pentru ca mama sa a interpretat pe vremea filmului mut prima imagine a fecioarei Maria.

“De dragul mamei, in onoarea sacrificiului am produs acest film ca un omagiu adus celor doua mame. Filmul o arata pe fecioara Maria ca om. Ea stie ca a adus pe lume cel mai important personaj din istoria omenirii dar in acelasi timp este si mama. Cand am lucrat la acest film am avut permanent in minte imaginea satului tatalui meu . Tata e catolic, nascut intr-un satulet croat, aproape de granita ungara. In biserica satului, duminica de duminca, sunt proiectate filme religioase. Mi-a ramas in suflet mirosul acelor tarani uzi de ploaie si al hainele lor imbibate cu apa. Am fost foarte mandru ca intr-o zi filmul meu se va reflecta pe peretii bisericutei iar satenii vor intelege ca am lucrat de dragul lor”.

Filmul sau a fost premiat de Vatican. “Estul a lasat o mostenire foarte mare nepersonalizata in timp ce muzica occidentala a avut intotdeauna autor. Toate frescele din bisericile catolice sunt semnate. Bisericile occidentale si-au uitat artistii care le-au impodobit cu exceptia lui Rubliov, poate. Vestul si-a idealizat intotdeauna artistii. Noi avem alt raport fata de de Dumenzeu.

Estul e cel ce cunoaste un raport analitic si modest.Orice muzica are legatura cu religia. Sunt influentat de muzica bisericeasca ortodoxa, catolica sau musulmana. Uneori ma simt mai mult ortodox decat catolic pentru ca muzica ortodoxa e mai simpla, mai calda , seamana mult cu muzica traditionala. E foarte simplu: in biserica oricine poate canta, fara efort, dupa cateva minute, impreuna cu corul bisericesc” .

Cod genetic polifonic

wedding and funeral

Bregovic are un simt al simplitatii abuziv. Balcanii au simtul eternitatii, ii place sa spuna. Catecul sau preferat este Ederlezi - o sculptura in muzica a unui ritual iugoslav. A avut sansa de a face pentru bani numai lucrurile pe care le-ar fi facut si gratis. Ca si muzica lui, Bregovic este un amestec de polifonie traditionala balcanica, tiganeasca, rock. Mostenirea sa genetica este un amalgam iar prenumele sau insemana in limba sarba muntean.

Era un star rock-n roll bogat pe vremea comunismului iugolasv . Cand a parasit tara si-a pierdut toate proprietatile - doua vile, doua case de vacanta si iahtul personal. “Oamenii si-au pierdut viata, eu numai niste obiecte de care m-am eliberat ca de ramasitele unei lumi. Din proprietatile pierdute in Sarajevo si Bosnia regreta jurnalele si benzile master.

In urma razboiului din fosta Iugoslavie lui Bregovic i s-a interzis dreptul de a intra in Croatia  El se declara in continuare iugoslav iar unul dintre cantecele sale scrise pentru Arizona Dreams a fost adoptat de sarbi drept imn de razboi. Bregovic a fost primul care a imbinat intr-un dozaj inedit filonul balcanic, de la muzica bulgareasca la cea sarbeasca de la cea maghiara la melodii romanesti cu influente ale tarfului tiganesc. A “scos la export” aceasta muzica si a devenit unul dintre cei mai iubiti cantareti ai lumii.

Timpul nu mai are rabdare?

“Cand eram tanar credeam ca viata e foarte lunga si te lasa sa cercetezi o mie de posibilitati. M-am inselat. Anii mi-au arata ca nu am timp sa strabat decat o singura cale. Voi canta in Balcani ori de cate ori mi se va oferi sansa, indiferent de conditii. Entuziasmul publicului este dovada de coumunicare perfecta intre noi”.

Nu mai are nevoie decat de aplauze. Discurile sale inregistreaza vanzari record. A fost ratacit in muzica filmelor . Acum viata ii permite sa faca o alegere. Si-a luat la revedere de la Kusturica pentru Pisica alba, Pisica neagra. “Vine un timp cand trebuie sa pui punct unui mod de viata si sa faci o schimbare. E bine s-o faci in culmea gloriei. Viata a dovedit-o. Trebuie sa ai simtul masurii si sa nu uiti ca  lucrurile simple au valoare. Nu mai am obligatia sa fiu cunoscut. Traiesc in Franta, am un album distins de trei ori cu Oscar si nu-mi doresc decat ca cerul lumii sa fie liber”.

bregovic 3

Biografie neromantata

Bregovic s-a nascut in Sarajevo cu mai bine de jumatate de deceniu in urma. A studiat violina in oraselul sau natal. Si-a format propriul grup la 16 ani si a inceput sa frecventeze cercurile culturale influente din Bosnia. In anii 70, l-a cunoscut aici pe regizorul Emir Kusturica. Odata cu colaborarea lor s-a scris si o minunata poveste de prietenie in filmele: The Times of Gypsys, Arizona Dream si
Underground.

Intre anii 67-79 a cantat cu formatia rock and roll Codecks alaturi de care a sustinut o serie de concerte in Italia. In 1971 a cantat la chitara in trio-ul underground: Mica, Goran, Zoran. Un an mai tarziu devine lider al grupului Jntro ( Dimineata). In 1975 cand se pregatea de cariera de profesor al ideologiei oficiale la aceea vreme, marxism-leninism, formatia Bielo Dugme a castigat popularitate in Iugoslavia.

A renuntat la cariera de profesor si a devenit idolul tinerilor si cel mai improtant star rock al tarii sale. In anii 80 experimenteaza curentul ethno-simfonic . S-a retras din Bielo Dugme in 90 avand la activ 13 albume vandute in sase milioane de exemplare.

Convulsiile sociale explodeaza in Iugoslavia iar Goran e fortat sa renunte la tot pentru a ajunge in Parisul cu care se imprieteneste pentru o viata. Cel mai iubit vis al sau a fost sa aiba o casa pe coasta Adriaticii. A cumparat-o si a invatat sa se bucure de ea alaturi de familie. In primii doi ani ai razboiului iugoslav a compus muzica la Paris pentru 12 filme. Trebuie sa te numesti Goran Bregovic ca sa poti lua mereu, totul de la capat....

Dupa o lunga pauza, incepe sa compuna muzica si sa sustina concerte cu 10 instrumentisti, un cor de 50 de voci si o orchestra simfonica, socand toti organizatorii de concerte cu trupa sa care includea 120 de muzicieni. Despre relatia sa cu Emir Kusturica, Goran a spus cu umor ca au lucrat impreuna pana s-au saturat unul de celalat. Probabil a invatat multe de la Kusturica penru ca si-a propus sa realizeze un documentar despre viata si moartea la romani pe care il va integra intr-un film mai amplu despre zona balcanica.




5 comentarii vrei sa comentezi?

"Unii fura de pretutindeni, eu fur numai din Balcani"
claudiu
#1 -

srpski jezik

dimineata=jutro si trupa in care goran a cunoscut consacrarea se scrie bjielo dugme=nasturele alb. in serbia ar fi belo, dar in bosnia este bjielo. sunt dialecte de sarbo-croata care se numesc ekavski (serbia) si jekavski (bosnia, croatia, muntenegru). articolul este foarte bun, doar ca am considerat necesar sa lamuresc aceste detalii. sve najboljie!

"Unii fura de pretutindeni, eu fur numai din Balcani"
cami
#2 -

Comentariu nou

placut articolul. avem nevoie sa nu ne uitam radacinile balcanice asaltati cum suntem de cultura pop americana

"Unii fura de pretutindeni, eu fur numai din Balcani"
Dan Soloveanu
#3 -

Bregovic

Respectabilul Brogovici face un exercitiu muzical interesant ce ne face sa nu uitam ca, la un pas de Romania si-n centrul Balcanilor, s-au petrecut undele din cele mai ingrozitoare razboaie. Din pacate memoria noastra are nevoie de un asemenea "refresh", noroc cu Bregovici si muzicantii lui.
Multumim pentru articolul profesionist prezentat de Letitia.

"Unii fura de pretutindeni, eu fur numai din Balcani"
alina laura
#4 -

nu traieste de pomana

Dupa a mea parere, laetitia nu "traieste de pomana" ca sa-l parafrazez pe Bregovici , laetitia are ochi si condei pentru ceea ce este frumos si sensibil...consider ca trebuie urmarita in cariera ei de ziarist...pentru ca avem ce invata. si unii dintre cei care lucreza in presa ar trebui sa-i urmeze exemplu. Succes si nu renunta in fata valului de "literatura proasta" cu care ne intoxica azi ziarele.

alinalaura

"Unii fura de pretutindeni, eu fur numai din Balcani"
Iulia
#5 -

Comentariu nou

Foarte frumos articolul, cu mult suflet.chiar v-ati straduit!

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera